Tunisia este un tărâm de vis, plin de frumusețe, de profunzime, de istorie, dar și de o vitalitate nesecată. Totuși, în prezent Tunisia este o țară aflată oficial în stare de urgență. în care o mare parte a locuitorilor nu vorbesc decât limba arabă (aceasta este limba oficială a țării). Unii vorbesc și franceza, alții vorbesc și engleza – dar mai ales în hoteluri, restaurante, locații turistice. Ca urmare, călătorule, nu este recomandat să te îndepărtezi de grup.
Un circuit premium cum este cel organizat de Hello Holidays îți permite să explorezi în siguranță. Un circuit premium înseamnă să poți cunoaște în siguranță ceva care îndeobște nu intră într-o vacanță tipică, ceva care nu se poate face de unul singur și cu atât mai puțin de una singură. Iar explorarea Tunisiei este cu siguranță ceva ce nu poți face singur fără stres. Tunisia nu te pune în pericol dacă ești turist singur, dar a fi singuri e o condiție care îți îngreunează viața.
Aflați aici mai multe despre Hello Holidays: https://www.helloholidays.ro/
Urmăriți aici relatări anterioare din circuitul premium al Hello Holidays în Tunisia: https://palindrom.eu/hello-holidays-in-tunisia-2-sidi-bou-said/
Traversând zona lacului Sahline cu spinări și gâturi gracile de flamingi ieșind la suprafața apei, intrăm în Monastir, orașul cu mănăstirea fortificată, orașul primului președinte tunisian, creator al republicii și Tunisiei moderne, Habib Bourguiba.
Dincolo de monument, merită menționat ce a însemnat Bourguiba, revoluția și modernizarea pentru Tunisia și cum se face că peste tot dăm de numele său:
1 a reglementat perioada de școlarizare obligatorie și gratuită de 13 ani
2 învățământul superior este gratuit
3 în orașele în care există universități există și spitale
4 șomajul nu există ca atare, nu există ajutor financiar în condițiile în care persoana nu lucrează
5 cca 20% din salariu ajunge la stat sub formă de taxe
6 media de vârstă a femeilor este acum de 78 de ani, iar a bărbaților de 74 de ani
7 economia se bazează pe agricultură în proporție covârșitoare – măsline, fructe și, da, vin – favorizate de apropierea fizică de Europa. Pe locul doi se află turismul, apoi textilele, în primul rând lâna – aici au fabrici mari branduri dar nimeni nu vinde aici, totul merge direct la export.
8 aici aerul este pur și curat și ploaia nu murdărește părul
Centrul este aglomerat, multe autocare, copii cu școala și vizitatori autohtoni. Ghidul nostru ne spune că în fiecare lună există o duminică în care se pot vizita gratis tote muzeele și siturile arheologice în țară.
În Tunisia m-am îndrăgostit de arta mozaicului, un mod de reprezentare care încorporează toată finețea punică, devenită proverbială în antichitate. Trecând în lumea antică drept viclenie și duplicitate, se spune că este de fapt un foarte dezvoltat simț al nuanțelor.
O pietricică așezată altfel sau colorată altfel, un gest în aparență anodin, poate fixa în eternitate un mesaj nou. Chipurile și scenele mozaicurilor din acest spațiu au în aparență voioșia și ironia fină pe care o ghicim și acum în felul de a fi al tunisienilor de azi, simțul umorului și un soi de fatalism optimist..
Citiți aici despre prima mea întâlnire cu arta mozaicului pe pământul Tunisiei: https://palindrom.eu/hello-holidays-hello-tunis-aterizarea-in-cartagina/
Al doilea mare muzeu de mozaicuri l-am văzut în Sousse.
Iar tot aici, în muzeul arheologic din Sousse, am dat și de un mister care m-a pus pe gânduri. Printre Meduze,zei, scene domestice, actori, pești și inscripții romane, unul dintre mozaicurile antice expuse înfățișa nici mai mult nici mai puțin decât un simbol yin/yang. respectiv taiji. Datează din perioada romană.
Totuși, cum a ajuns yin yang la Sousse?
Se pare că primul semn taiji (yin/yang) se găsește pe un bronz din dinastia Chou/Zhou, acum cca cca 2700 de ani.
Cu toate acestea, simbolul apare în Notitia Dignitatum, un document din Imperiul Roman Târziu care documentează scuturile diferitelor legiuni romane.
Pentru fiecare jumătate a imperiului, Notitia enumeră toate „demnitățile” majore (sau oficii), de multe ori cu locația și chiar officium-ul (personal, enumerat în afară de posturile minore) exact al acestora. Acestea sunt organizate după:
– Oficiali de la curte (inclusiv demnitarii cei mai vechi precum prefecții pretorieni).
– Vicari și guvernatori provinciali, aranjați după prefectura pretoriană și dicoceză.
– Comandanți militari (magistri militum, comites rei militaris și duces), prezentând titlurile complete și locațiile regimentelor lor.
Modelul scutului aparţinând armigeri defensores seniores (rândul al 4-lea, al 3-lea din stânga) este una din primele reprezentări ale simbolului cunoscut azi sub numele de yin şi yang.
Unitățile de infanterie numite armigeri defensores seniores („purtătorii de scuturi”) și Mauri Osismiaci aveau un model al scutului care corespunde cu versiunea dinamică, în sens orar, a simbolului. Emblema Thebaei-lor, un alt regiment de infanterie din Imperiul Roman de Apus, avea un desen cu cercuri concentrice comparabil cu versiunea statică a simbolului yinyang.
Se spune că simbolurile romane asemănătoare cu yin și yang devansează cele mai vechi reprezentări taoiste cu aproape șapte sute de ani – totuși despre sensul simbolului aflăm esențialul din marele tratat Yi-Ching, unde se află rădăcina tuturor marilor filosofii chineze. Tratatul Yi Ching a fost scris de marele înaintaș al tuturor înțelepților și misticilor chinezi, legendarul FuXi – în jurul anului 2600 îH.
Deci mozaicul din Sousse putea arăta că personajul a cărui casă a fost astfel decorată făcea parte din numitele legiuni – Mauri Osismiaci ar corespunde perfect. Totuși, întrebarea rămâne: a fost plămădit aici, din ethosul african, sau a fost adus ceva mai devreme – din China unde s-au rătăcit câteva legiuni romane sau, via Traian, din cultura Cucuteni, via Dacia, care cunoștea și reprezenta acest simbol?
M-am gândit mult la ce mi-a spus băiatul din Medina Tunisului, că noi românii și noi tunisienii suntem frați. Poate suntem, și în inteligență și în spiritul practic, și în tragism, dar și în ironie și optimismul vital pe care nimic nu ni-l poate stinge. Adevărul este că abia după ce te obișnuiești cu ulițele și provocările Medinei începi să înțelegi mai multe despre asemănările dintre noi – vei descoperi treptat că sunt mai multe asemănările decât deosebirile.
Am exersat puțin arta negocierii și provocările Medinei și în Sousse. În Tunisia oamenii sunt amabili și generoși, foarte muncitori, harnici, cu un simț natural al măsurii. Iubesc și se pasionează când e vorba despre fotbal. Sunt atât de pasionați de cinema încât în mijloc de deșert am putut vedea (în două locuri diferite) două cinematografe cu nu mai puțin de 12 D!
Dar trebuie să pui întrebări dacă vrei să afli ceva precis. Și nu orice întrebări, ci pe cele potrivite. Nu vei fi niciodată copleșit cu informații necerute. Poate face parte din strategia de supraviețuire aici.
Pe drumul de întoarcere am avut senzația că Fata Morgana e zeitatea principală și perenă a acestor pământuri.
Pe măsură ce călătoria se apropia de sfârșit aveam senzația (stranie) că aici mă pot întoarce oricând, în oricare din locurile în care fusesem și cu siguranță aș fi putut vedea altceva la ele, aș fi putut avea o altă experiență.
#vaurma
