Palindromul s-a simțit ca peștele în apă la deschiderea Bienalei Art Encounters 2025, în principal deoarece tema i-a fost perfect corespondentă.
Intitulată Bounding Histories. Whispering Tales, ediţia din 2025 propune o meditaţie complexă asupra istoriei, memoriei și ecoului – inţelese ca agenți ai transformării, ai reparației și ai solidarităţi. Concepută de curatorii Ana Janevski și Tevž Logar, bienala activează trei spații cu identităţi puternic marcate de trecutul orasului Timișoara – Comenduirea Garnizoanei, FABER și sediul Fundaţiei Art Encounters –transformandu-le in locuri de reflecție critică și reimaginare colectivă.
Actuala bienală propune o coregrafie fluidă a istoriei și prezentului, a vocilor vizibile si a celor uitate, a traumelor colective si a noilor narațiuni de reziliență. Lucrările expuse – printre care și opt lucrări noi, special comisionate pentru aceastä ediţie – intră in dialog cu multiplele straturi temporale ale Timișoarei și cu urgenţele contemporane: migraţia și dezrădăcinarea, memoria colectivă, ecocidele și genocidurile, genealogii feministe, justiția climatică, condiția post-comunistă și imaginarul queer. Expoziția devine astfel un spaţiu in care istorii suprimate sunt șoptite din nou, iar noi forme de solidaritate pot prinde contur.
˝În contextul acestei expoziții, ecoul reverberează, neliniștește, interoghează și reimaginează, mai degrabă decât să repete pur și simplu istoria.Ecoul ne îndeamnă, așadar, să ascultăm, să ne implicăm, să oferim răspunsuri și, in cele din urmă, să remodelăm prezentul in direcția unei lumi mai juste și mai interconectate˝ se spune în textul curatorial creat de Ana Janevski și Tevz Logar.
Ana Janevski este in prezent curator in cadrul Departamentului de Media Şi Performance Art al Muzeului de Artă Modernă din New York. Tevž Logar (1979) lucrează ca curator, editor și autor independent.
Citiți mai multe despre actuala bienală aici: https://palindrom.eu/bienala-art-encounters-2025-bounding-histories/
Ecoul este corespondentul sonor al reflexiei în oglindă. Nu degeaba oamenii confundă reflexia cu reflecția : în sine, reflecția începe de acolo unde înțelegi că ceea ce privești te privește.
Am scris aici mai multe despre coordonatele deschiderii Bienalei Art Encounters 2025: https://palindrom.eu/bienala-art-encounters-2025-se-deschide-pe-30-mai/
Organizatorii și-au propus să pornească întâi de toate de la spațiul în care se află și apoi să asculte vocile modelate de acest spațiu. Adică ecouri printre ziduri.
Ei înșiși traduc titlul astfel: Istorii îngrădite, povești tăinuite
Tot ceea ce face parte din Bienala face ecou istoriei Timișoarei. Literalmente, Timișoara este principalul personaj al acestui gigant happening care este Bienala Art Encounters. Performer ajunge să fie fiecare vizitator care străbate orașul în căutarea expozițiilor.
Odinioară, deplasarea printr-un edificiu binecunoscut era un suport excelent pentru a construi o memorie – a rămas de aici o urmă incertă sub forma expresiei ˝edificiul memoriei˝. Artele memoriei se bazau pe fixarea edificiului în minte, pentru că apoi obiectele și traiectele să varieze. Paradigma artistică a timpului nostru ține seama însă nu numai de edificiu, ci și de poveștile care l-au populat anterior și, mai mult, de originea și dezvoltarea acestor povești în altă parte. Memoria devine cuantică – și asta vedem în expozițiile Bienalei.
Locurile din Timișoara care găzduiesc expozițiile sint principalii actori ai acestora, astfel încât expozițiile au fost populate cu obiecte-oglindă care te întreabă pe tine, privitorule, actorule, devenind vehicule de șoapte și povești.
Ana Janevski, co-curatoare, spunea la conferința de presă din deschidere: spațiile sunt importante pentru că intră în dialog cu noi.
Cele 3 locuri din Timișoara alese să găzduiască expozițiile (Comenduirea Garnizoanei, Faber și sediul Fundației Art Encounters din complexul ISHO) sunt pline de sensuri suprapuse, sunt palimpsesturi care intră în dialog cu noi.
Sunt spații care nu au fost menite expozițiilor, de aceea amenajarea lor devine mai dificilă, a punctat, tot în deschidere, Ovidiu Sandor, inițiatorul Întâlnirilor.
Din punct de vedere istoric, fiecare dintre noi putem fi obsoleți, dar poveștile noastre reverberează. Curatorii au ales numeroși artiști originați din spații care fac ecou istoriei și fenomenului timișorean.
Arta nu a fost niciodată atât de versatilă ca azi – este un vehicul potrivit pentru a afirma idei și perspective ce nu ar avea loc în alte contexte și paradigme – precum și pentru a acționa astfel asupra realității. Sunt dorite exact acele intervenții mișcătoare, în sens de impresionante, dar mai ales de intervenții care transformă, schimbă, care creează ecou în contemporani.
Acest lucru desigur se poate mima, replica, simula, se poate fabrica artificial prin ideologii de serie. Doar că astfel ele nu vor ajunge să producă nicio schimbare, lăsându-l pe participantul la instalație fără niciun ecou.
Pentru ca ecoul să existe, istoriile trebuie să se întretaie în senzorial. Senzația ne trezește amintirea comună, ne face atenți la oglinda răsturnată, ne cască întrebarea. Câteodată ceea ce se cască e pur tragism, alteori revoltă, alteori pornire. Dar de cele mai multe ori este (și) întrebare. Iar întrebările sapă la baza paradigmelor, până ce acestea încep să se schimbe.
Tevz Logar, celălalt co-curator al ediției 2025, spunea în deschidere: arta creează posibilitatea gândirii critice.
Periplul nostru artistic a început la Comenduirea Garnizoanei Timișoara, dar tot acolo începuse ceva mai devreme periplul nostru turistic, într-un tur ghidat de Alexandra Irimia, fata cu umbrela roșie.
Având în vedere specificul acestei Bienale, turul istoric a fost mai mult decât potrivit. Iar pentru mine o fericită reîntâlnire cu Timișoara iubită. Știam centrul de mai de mult, deși îl vizitasem și în vara lui 2023, când Timișoara fusese Capitala Culturală Europeană – și atunci avusesem un ghid excepțional și de zile mari, pe domnul Simion Giurca, datorita căruia am văzut atâtea locuri importante și inedite (am scris despre ele aici). Totuși mărturisesc că așteptam cu nerăbdare să mă reîntâlnesc cu Timișoara și nenumăratele ei istorii, care formează un ghem de sensuri literalmente inepuizabile.
Iar istoriile Alexandrei mi-au confirmat acest lucru.
Citiți mai multe despre ele aici: https://palindrom.eu/timisoara-prin-3-coordonate/
Mărturisesc că nu am putut scrie nimic coerent despre acest imens happening despre ecouri în Timișoara până ce nu am dat glas propriilor mele ecouri care mă legau de Timișoara. Aceasta este întreaga putere a ecoului – face din aceste povești tăinuite povești personale.Cum spuneam, expoziția poate fi concepută că un aparat de gândit, un trigger de atitudini. Bienala este un trigger de întrebări. Dacă rețelele de socializare ne învață să reacționăm în loc să procesăm psihic și ne înlocuiesc emoțiile cu emoticoane, Bienala te învață să iți confrunți emoțiile când ele te confruntă, să răspunzi istoriei când istoria îți răspunde punându-ți oglinda în față.
În cele ce urmează veți vedea cum, în cele trei locații ale Bienalei – care sunt de fapt mai mult decât locații, sunt locuri ale memoriei, așa cum subliniază curatorii.
1 Puterea și confruntarea: la Comenduirea Garnizoanei (afla aici mai multe despre expoziție: https://palindrom.eu/instalatii-si-dispozitive-de-gandit-la-bienala/ )
2 Producție de serie, productie de sens, producție artistică, producție, muncă, individ și raporturi inter-individuale și comunitare: la atelierele Faber.(afla aici mai multe despre expoziție: https://palindrom.eu/bienala-2025-instalatii-si-dispozitive-de-gandit/ )
3 Formare și informare, deprinderi, desprinderi și tabuuri: la Fundația Art Encounters. în noul ISHO
.(afla aici mai multe despre expoziție: https://palindrom.eu/bienala-2025-instalatii-si-dispozitive-de-gandit/ )
Bienala Art Encounters 2025 este un proiect finanţat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, co-finanțat prin programul prioritar al Ministerului Culturii, Administrația Fondului Cultural Naţional (AFCN), Institutul Francez din Timişoara și Centrul Cultural German din Timişoara.
Proiectul este susţinut de partenerul principal Ploom, partenerul strategic Banca Transilvania și partenerul de expoziție Catena. Alţi susținători: ISHO, Bosch, Mewi, San Marco.
Parteneri instituţionali: Direcţia Județeană pentru Cultură Timiş, Beta – Bienala de Arhitectură Timișoara, FABER, Librăria La Două Bufnițe, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria Lutniţa, Galeria Jecza și asociaţia Art Collect. Partener media principal: Revista ARTA
Parteneri media: Radio România Cultural, RFI România, Igloo, The Institute, Contemporary LYNX, Zeppelin, Empower Artists.
Citiți mai multe despre Art Encounters aici: https://artencounters.ro/
