O expoziție excepțională se petrece zilele acestea la Timișoara – anume până pe 29 iunie: în premieră internațională, peste 250 de lucrări ale artistului Ștefan Bertalan sunt expuse la Fundația Art Encounters, în cadrul unei ample retrospective curatoriate de Bernard Blistène
Cât despre mine, am fost la Timișoara și am descoperit un artist român cu A mare: Ștefan Bertalan! Știam despre el în calitate de specialist în cibernetică, nu am avut nicio idee că a fost un artist de o asemenea complexitate! Expoziția este de neratat, iar numele lui Ștefan Bertalan cu siguranță va deveni celebru în următorii ani!
Cea mai cuprinzătoare retrospectivă dedicată operei artistului român Ștefan Bertalan (1930–2014) este prezentată la Timișooara de Fundația Art Encounters între 3 aprilie și 29 iunie 2025. Sub titlul „În ritmul lumii”, expoziția este concepută și curatoriată de Bernard Blistène, director onorific al Muzeului Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou, Paris.
Desfășurată pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, expoziția reunește peste 250 de lucrări ale artistului: picturi, lucrări pe hârtie, fotografii, filme, precum și un volum important de documente, urmărind prezentarea operei artistului neoavangardist într-o manieră aprofundată și actualizată, în premieră națională și internațională.
Ce am văzut în expoziție: un Leonardo al timpului nostru, un artist vizionar care trăiește în consonanță cu tot ce este viu, un mistic și un mag, timp în care avem de-a face cu un pasionat al științelor exacte, un pasionat de natură care o descrie cu acuratețe, timp în care avem de-a face și cu un poet. Viziunile lui Ștefan Bertalan deschid porți în lume – și cred că ar trebui descifrate cu aceeași hărnicie și de artiști și critici de artă, dar și de oamenii de știință.
Multiplă și hibridă, opera lui Bertalan combină o cercetare constantă în picturi, desene, instalații, fotografii și performance-uri cu o interogare nesfârșită, ca un jurnal de bord, a naturii creației și a locului omului în universul nostru. În variațiile și metamorfozele sale, opera lui Bertalan reflectă un cercetător conștient de legile universului, un univers în care se confruntă cu tensiunile extreme care îl animă și îi bulversează existența.
Multiplicitatea abordărilor sale, diversitatea extremă a disciplinelor și instrumentelor pe care le utilizează, precum și dimensiunea profund hibridă a unei practici ce îmbină limbajul cel mai descriptiv cu inventarea unor scheme grafice și geometrice, în care abstracția și figurativul sunt inseparabile, atestă o investigație originală și remarcabilă. Un material excepțional, o retrospectivă menită să pună în lumină această creație unică.
Născut în satul Răcăștia (județul Hunedoara) în 1930 și decedat la Timișoara în 2014, Ștefan Bertalan a studiat la Academia de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca între 1956 și 1962, după absolvire fiind numit profesor la Liceul de Arte Plastice din Timișoara. Din 1970 până în 1981, a predat la Universitatea Politehnică din Timișoara, în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism, pe care a fost nevoit să o părăsească atunci când a decis să emigreze. S-a stabilit în 1986 la Öhringen, lângă Stuttgart, Germania, unde a trăit până în 2012.
A revenit regulat la Timișoara din 1990, orașul său preferat, unde a și decedat în 2014.
În 1965, Bertalan a fondat Grupul 111 împreună cu Roman Cotoșman și Constantin Flondor, probabil primul colectiv de artă experimentală din România comunistă, urmat la scurt timp de renumitul grup experimental și interdisciplinar Sigma (1969-1980), pe care l-a creat împreună cu Constantin Flondor și Doru Tulcan și căruia i s-au alăturat artiști, gânditori și cercetători din diverse discipline. Din 1964 până în 2014, Bertalan a fost și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara.
Pasiunea lui Ștefan Bertalan pentru optică și mecanică, botanică și geologie, astronomie și toate formele de sisteme, combinā o dorință obstinată de a înțelege lumea prin observație.
Multiplicând motivele geometrice, propunerile grafice și cibernetice, evidențiind interesul său constant pentru arhitectură și orașul contemporan, o mare parte din opera lui Bertalan își gasește locul deplin în cadrul neoavangardismului anilor 1960 și 1970, a cărui ambiție a fost de a pune in perspectivă utopile primelor mișcări ale secolului XX.
Opera lui Bertalan este, înainte de toate, cea a unui om neliniștit. Prin nenumăratele autoportrete și prin metamorfozele cărora autoportretele le sunt martore, el pune în discuție dimensiunea organica a timpului. Munca sa este animată de o cercetare holistică, precum și de tensiunea constanta exprimată de tușele compulsive de creion sau stilou cu care acopera pană la saturatie fiecare suprafață de hârtie, carton sau pânzà, reinventând lumea pentru a se opune minciunii cunoașterii predate și pentru a se confrunta cu ceea ce Leonardo da Vinci numea o ˝demențà suveranā”.
In cele din urma, rolul pedagogic al artistului și cercetarea sa sinestezica în care intimitatea sa cu muzica și cu interpreții săi multipli a însoțit ultimii ani ai vieții sale, ofera cercetătorilor de astazi un material exceptional.
Personalitate marcantă a avangardei neo-constructiviste românești de la sfârșitul anilor ’50 și ’60, Ștefan Bertalan și-a aprofundat cercetările în domeniul ciberneticii și sistemelor în anii ’70, pe baza formelor naturale și a proceselor organice, minerale și vegetale, ceea ce l-a condus, circa zece ani mai târziu, la elaborarea unei veritabile cosmologii în care omul și natura sunt interdependente.
Lucrările lui Ștefan Bertalan au fost expuse în numeroase instituții de renume, inclusiv: Muzeul de Artă din Chișinău (2024); Mumok – Museum moderner Kunst Stiftung Ludwig din Viena (2022); Kunstmuseum, Liechtenstein (2020); Muzeul de Artă din Timișoara (2012); Bienala de la Veneția (1995); Institutul de Arhitectură din București (1979), precum și în multe altele.
Bernard Blistène (născut în 1955) este un curator francez care lucrează și trăiește la Paris și care, de-a lungul timpului, a inițiat numeroase expoziții în Franța și în străinătate. A fost director al Muzeului Național de Artă Modernă, Centrul Pompidou, Paris, din 2013 până în 2021, iar de atunci este director onorific al acestuia. În prezent este președintele programului „Lumile noi” al Ministerului Francez al Culturii.
Expoziția Ștefan Bertalan – „În Ritmul Lumii” are loc în clădirea ISHO Office 1, situată în apropierea Fundației Art Encounters, și poate fi vizitată între 3 aprilie și 29 iunie 2025.
Expoziția este susținută de Banca Transilvania, co-finanțată de AFCN și realizată în colaborare cu Esther Schipper și Muzeul Național de Artă Contemporană, cu sprijinul ISHO și al Institutului Francez din România la Timișoara.
Realizarea acestei expoziții nu ar fi fost posibilă fără generozitatea celor care au pus la dispoziție lucrări valoroase: Ștefan Bertalan Estate (Esther Schipper Gallery), Muzeul Național Brukenthal, Ovidiu Șandor Collection, Colecția MARe, Colecția Georg Lecca și Fundația Triade.
Parteneri media: Radio România Cultural, RFI România, The Institute, Zeppelin, Revista Arta, Empower Artists, Igloo.
Fundația Art Encounters este o instituție de artă contemporană din Timișoara, dedicată susținerii creației artistice, schimbului cultural și educației. Fondată în 2015 de colecționarul și antreprenorul Ovidiu Șandor, fundația organizează Bienala Art Encounters, curatoriază expoziții și derulează programe de rezidență care conectează comunități artistice locale și internaționale. Prin inițiativele sale, Fundația Art Encounters contribuie la dezvoltarea scenei de artă contemporană din România și la dialogul artistic global
Citiți aici mai multe despre Encounters: https://artencounters.ro/
Citiți aici despre actuala ediție a Bienalei Art Encounters: https://palindrom.eu/bienala-art-encounters-2025-intalnirile-artistice/
