Pui în farfurie mâncare. Consideri că este ˝sănătoasă˝- dar știi cu adevărat ce conține și de unde provin ingredientele?
Mâncarea ne poate prelungi viața. Dar cât de bine știm ce se află, de fapt, în farfuria noastră?
Dr. Dorian Schwartz, directorul Spitalului Romgermed St. Lukas Clinic: „Alimentația este una dintre cele mai importante forme de expunere biologică repetată din viața unui om”
Majoritatea oamenilor cred că iau zilnic sute de decizii pentru sănătatea lor.
Merg la medic atunci când este nevoie. Fac analize. Încearcă să reducă stresul. Dorm mai mult. Aleg fructe în locul dulciurilor și salată în locul preparatelor ultraprocesate.
Dar există o întrebare pe care puțini și-o pun cu adevărat:
Cât de bine știm ce se află în alimentele pe care le considerăm sănătoase?
În ultimii ani, medicina a început să vorbească tot mai mult despre prevenție, longevitate și despre impactul pe care îl au asupra organismului factorii la care suntem expuși în fiecare zi. Aerul pe care îl respirăm. Apa pe care o bem. Alimentele pe care le consumăm.
Pentru Dr. Dorian Schwartz, directorul Spitalului Romgermed St. Lukas Clinic, alimentația nu reprezintă doar o recomandare nutrițională, ci una dintre cele mai importante componente ale sănătății pe termen lung.
„Copil fiind, am auzit de nenumărate ori expresia «Un măr pe zi ține doctorul departe». Era una dintre acele lecții simple pe care le primeam fără să le punem la îndoială. Mărul era simbolul sănătății, al naturii și al alimentației corecte. Astăzi însă, un măr nu mai este doar un măr. În spatele lui există un sol în care a crescut, o apă care l-a hrănit, tratamente agricole, depozitare, transport și un întreg lanț logistic până ajunge în mâna consumatorului”, spune Dr. Dorian Schwartz.
Din această perspectivă, explică medicul, discuția despre sănătate nu se poate opri la numărul de calorii sau la conținutul de vitamine al unui aliment.
„Dacă recomandăm un aliment pentru sănătate, avem obligația să înțelegem și povestea lui. Medicina modernă nu mai poate privi doar pacientul. Trebuie să înțeleagă și mediul care contribuie la construirea sănătății acelui pacient.”
Din această filozofie s-a născut și o inițiativă dezvoltată în cadrul Departamentului de Longevitate al Spitalului Romgermed St. Lukas Clinic. Pacienții ne spun adesea ce consumă în mod obișnuit și de unde își procură alimentele. Atunci când doresc să înțeleagă mai bine ce se află în spatele acestor alegeri, anumite produse pot fi evaluate prin intermediul unor laboratoare de înaltă performanță, urmărindu-se parametri precum reziduurile de pesticide, nitrații și nitriții. Demersul nu urmărește să genereze temeri, ci să ofere mai multă claritate într-un domeniu care influențează sănătatea în fiecare zi.
Ce pui în farfurie în fiecare zi
Pentru Dr. Dorian Schwartz, una dintre marile schimbări ale medicinei moderne este faptul că sănătatea nu mai este privită doar prin prisma bolii, ci și prin prisma alegerilor repetate zi de zi.
„Există un adevăr simplu pe care îl ignorăm adesea: nu ne construim sănătatea o dată pe an, atunci când facem analize. O construim în fiecare zi. Prin ceea ce mâncăm, prin ceea ce bem și prin mediul în care trăim. Medicina viitorului nu va însemna doar tratarea bolii, ci și înțelegerea acestor expuneri zilnice care, în timp, pot influența profund starea de sănătate”, afirmă Dr. Dorian Schwartz.
Tocmai de aceea, spune Dr. Dorian Schwartz, oamenii încep să privească alimentația dintr-o perspectivă diferită. Nu doar ca sursă de energie sau de nutrienți, ci ca pe unul dintre factorii care îi însoțesc întreaga viață și care merită înțeleși la fel de atent precum orice alt aspect important al sănătății.
Nu mai întreabă doar cât zahăr conține un produs.
Întreabă de unde provine.
Cum a fost cultivat.
Cum a fost transportat.
Ce conține cu adevărat.
„Pacientul informat nu caută doar să mănânce. Caută să înțeleagă. Iar în momentul în care înțelegi traseul unui aliment, alimentația încetează să mai fie un reflex și devine o alegere conștientă”, spune Dr. Dorian Schwartz.
Dar întrebarea firească este: ceea ce ajunge pe masa noastră respectă aceste standarde? Știm cu adevărat ce cumpărăm și ce consumăm?
În Europa există unele dintre cele mai stricte reglementări din lume privind siguranța alimentară și reziduurile de pesticide din alimente. Pentru diferite combinații dintre produse și substanțe active sunt stabilite limite maxime admise, cunoscute sub denumirea de MRL-uri (Maximum Residue Levels), rezultate în urma unor evaluări științifice complexe realizate de autoritățile europene de siguranță alimentară.
Aceste limite nu reprezintă niveluri de toxicitate, ci praguri de control care permit monitorizarea și verificarea conformității produselor alimentare. În situațiile în care pentru o anumită combinație dintre un pesticid și un produs alimentar nu există o limită specifică, legislația europeană aplică o valoare implicită de 0,01 mg/kg.
Siguranța alimentară nu se rezumă însă doar la pesticide. Specialiștii urmăresc și alți indicatori relevanți, precum nivelurile de nitrați și nitriți din anumite categorii de produse vegetale, contaminanți care pot avea importanță în special pentru grupele vulnerabile de populație. Toate aceste standarde au fost create pentru a proteja consumatorul și pentru a asigura faptul că alimentele care ajung pe piață respectă criterii riguroase de siguranță.
Pentru Dr. Dorian Schwartz, existența acestor reglementări reprezintă un câștig important pentru sănătatea publică, însă ele nu elimină nevoia de informare și înțelegere.
„Rolul medicinei responsabile este să aducă date. Nu presupuneri. Să ofere oamenilor instrumente pentru a înțelege mai bine lumea în care trăiesc și alegerile pe care le fac.”
Discuția devine și mai importantă atunci când vorbim despre persoanele vulnerabile.
Sugarii și copiii foarte mici, de exemplu, au mecanisme biologice diferite față de cele ale unui adult și pot fi mai sensibili la anumite tipuri de expuneri alimentare. Acesta este motivul pentru care standardele de siguranță alimentară și recomandările nutriționale pentru copii sunt atât de stricte.
„Nu discutăm despre motive de panică. Discutăm despre motive de responsabilitate. Un părinte care alege fructe și legume pentru copilul său face un lucru corect. Tocmai pentru că aceste alimente sunt atât de importante pentru sănătate, cred că merită să le înțelegem cât mai bine”, explică Dr. Dorian Schwartz.
De la fermă în farfurie
Paradoxul lumii moderne este că oamenii au acces la mai multă informație ca oricând, dar înțeleg uneori tot mai puțin despre lucrurile pe care le folosesc zilnic.
Știm câte minute petrecem pe telefon.
Știm câți pași am făcut într-o zi.
Dar de multe ori știm foarte puțin despre traseul alimentelor care ajung pe masa familiei noastre.
Iar aici, crede Dr. Dorian Schwartz, începe una dintre marile provocări ale medicinei viitorului.
Nu doar să tratăm boala.
Nu doar să diagnosticăm mai devreme.
Ci să înțelegem mai devreme factorii care o influențează.
„Dacă analizele medicale ne arată ce s-a întâmplat deja în organism, alimentația ne poate spune ceva despre ceea ce urmează. De aceea cred că viitorul medicinei nu înseamnă doar să diagnosticăm mai devreme boala, ci să înțelegem mai devreme factorii care o influențează. Într-un fel, analizele explică trecutul, iar alimentația poate anticipa viitorul”, concluzionează Dr. Dorian Schwartz.
Pe Dr. Dorian Schwartz îl puteți găsi aici: https://clinicaromgermed.ro/
Despre siguranța alimentară am mai scris, în altă cheie, aici: https://palindrom.eu/7-iunie-ziua-mondiala-a-sigurantei-alimentare/
