La început de aprilie 2026 anunțam un nou spectacol Vanner Collective, continuare a Bestiarului. Tratatul despre păsări sau Liber Volatilium promitea o parabolă despre libertate pornind de la cercetarea directă a atitudinilor contemporane – respectiv textele a trei dramaturge diferite, toate din generațiile născute după 1990. O provocare în sine și o misiune extrem de grea, mi s-a părut.
Aceasta pentru că în general sunt de părere că generațiile care au amintiri directe și personale atât despre epoca orânduirii în care lipsa libertății era programată cât și despre era noastră în care libertatea este proclamată și programată. Pe scurt, cred că cei care își pot compara propriile amintiri din epoca ceaușistă cu ceea ce au trăit de vreo 30 de ani ar putea avea o judecată mai clară despre ceea ce înseamnă libertatea.
Totuși acesta este un punct de vedere raționalist și tocmai din această cauză plin de păcatele rațiunii. Dacă se spune în general că posibilitatea comparației ajută la alegere și dacă se crede că amintirea personală este o sursă bună de cunoaștere, datele din teren ne arată că lucrurile nu stau chiar așa în 100% din cazuri. Pe scurt, oameni care au toate datele să-și amintească despre lipsa de libertate programată ajung nostalgici chiar după ea iar oameni mai tineri care s-au născut în libertate simt și prețuiesc mai acut libertatea.
Așa se face că mi s-a părut în egală măsură greu și extrem de provocator și bogat proiectul Vanner Collective. Ca atare am vrut să devin partener media – mai ales că am o enormă încredere și admirație pentru Denisa Nicolae, Liviu Romanescu și Vanner Collective. Am pariat pe arta lor – și bine-am făcut.
Când am fost la premieră, pe 13 septembrie, am aflat că am câștigat pariul. Am plecat din sală cu cântecul de libertate-n minte, acela pe care-l aveam în decembrie 1989, la cel 16 ani ai mei. O amintire pentru care sunt recunoscătoare Denisei și tinerilor actori care, cu inteligență și sentiment, cu un simț deosebit al ritmului și măsurii, folosind cu har și entuziasm, dar și cu dreaptă măsură, mișcarea scenică și dansul au reușit ceea ce era de demonstrat.
Vorbeam mai sus despre diferența între cei care-și amintesc, pot compara și totuși pot nega evidența libertății și cei care nu au posibilitatea de comparație directă dar înțeleg esența libertății. Ei bine, spectacolul reușește să evidențieze ceea ce face diferența aici – anume acea componentă mai puțin discutată atunci când majoritatea filosofilor vorbesc despre libertate: instinctul libertății. Libertatea nu e deliberare, ci ar trebui să fie prima opțiune. Orice altceva este negociere în funcție de datele din teren – și de aici libertatea se moderează în funcție de ceea ce permite viața individului. De aceea vorbim despre grade de libertate – se aplică exact la fel ca și la molecule în termodinamică.
Avem de-a face cu o raportare sănătoasă la libertate în calitate de cel mai bun instinct al nostru: nu e un simplu cuvânt, nici un complicat discurs, nici seducție și nici deductie, dar nici ceva de la sine înțeles.
Un instinct educat, exact asa cum este zborul pentru pasari – de acea mi s-a părut splendidă parabola națiunii păsărilor cărora li s-a prescris să nu zboare pentru că este periculos. Periculos de aproape de ceea ce resimțim zilnic.
Detalii și spoilere nu are rost să dau, important e să fii acolo și să-ți testezi instinctul. A votre liberte!
Spectacolul nu e previzibil si nu idealizeaza, ci problematizeaza – hranind instictul de libertate al fiecărui spectator, iar ceea ce admir mereu la spectacolele Vanner este inteligenta de a lua in considerare efectul final și durabil asupra spectatorului si nu numai aspectul si impactul de moment.
Din acest punct de vedere poate fi comparat cu ceea ce se mai numește teatru de idei – considerat de unii singurul refugiu al filosofiei in lumea de azi (vezi https://palindrom.eu/barbara-stiegler-si-agora-vie-a-democratiei/). Copleșiți de avalanșa imaginilor și societatea spectacolului care pătrunde peste tot, sunt filosofi care consideră că dezbaterea live sub formă de teatru rămâne acum singura instanta pornind de la care ideile pot avea un real impact social.
Este de notat și faptul că proiectul folosește toată argumentația posibilă – iar gazeta păsărească pe care o primești la intrare este menită nu numai să fie program, amintire și instrument imersiv ci și un serios obiect de reflecție. Dintr-un anumit punct de vedere este o oglindă fidelă a istoriei presei românești!
˝Liber Volatilium” este un spectacol despre libertate, manipulare și nevoia de apartenență, construit de Vanner Collective sub forma unei alegorii politice contemporane.
O alegorie despre mecanismele manipulării în masă și despre felul în care promisiunea apartenenței poate deveni un instrument de control. Zborul colectiv devine aici imaginea unei societăți în care oamenii sunt atrași de discursuri care promit siguranță, sens și un viitor mai bun, în timp ce limitele dintre solidaritate și conformism devin din ce în ce mai greu de observat.
Spectacolul continuă direcțiile tematice și estetice deschise de „Bestiar”, producție care a avut premiera în 2024 și care se joacă cu casa închisă de atunci.
Spectacolul are la bază textele „Încredere / Iertare” de Raluca Cîrciumaru, „Putere” de Alina Pietrăreanu și „Nido Celeste” de Ioana Dajbog, adaptat de Raluca Mănescu. Conceptul și regia îi aparțin Denisei Nicolae, coregrafia și mișcarea scenică sunt semnate de Teodora Velescu, scenografia de Șteff Chelaru, sound designul de Adrian Piciorea, lighting designul de Alexandros Raptis, iar consultant muzical este Oana Pușcatu.
Din distribuție fac parte Valentina Kocsis, Răzvan Ionescu, Anaïs Agi-Ali, Adelin Tudorache și Nicholas Cațianis.
Citiți mai multe aici: https://palindrom.eu/liber-volatilium-este-noua-premiera-vanner-collective/
Și desigur aflați mai multe pe: https://wearevanner.com/
