FABER Prezintă Design Signals: Cinci hectare, o expoziție despre sistemul agroalimentar din România
La FABER, în Timișoara, Design Signals revine cu cea de-a patra ediție, intitulată Cinci hectare, un program de cercetare și expoziție care analizează industria agroalimentară din România prin prisma structurilor care leagă agricultura de finanțare, tehnologie, infrastructură și piețele internaționale.
Expoziția se deschide pe 24 septembrie la FABER, în Timișoara, și prezintă noi cercetări prin design, dezvoltate pe teren în Timișoara și în regiunea Banat, alături de o vizualizare de date realizată pe baza cercetării originale a sociologului Norbert Petrovici.
Designerii participanți sunt Studio Eidola, Studio NOFF, IAY, Bruno Baietto, Roberta Di Cosmo și Alina Turdean. Selectați printr-un apel deschis, aceștia au dezvoltat proiecte bazate pe cercetare, în cadrul unor rezidențe, cercetări de teren și colaborări cu parteneri locali. Lucrările lor propun noi puncte de intrare în sistemul agroalimentar, pornind de la materiale, tehnologii și practici specifice întâlnite în Banat.
„Cinci hectare ne oferă o măsură concretă prin care putem pătrunde într-un sistem mult mai amplu”, spune Martina Muzi, curatoarea Design Signals. „Ne permite să privim îndeaproape felul în care sunt distribuite pământul, tehnologia, infrastructura și cunoașterea și să vedem cum deciziile luate mult dincolo de fermă ajung să se materializeze într-un anumit teren. Designul ne poate ajuta să urmărim aceste relații pornind din Timișoara, să punem în dialog forme diferite de expertiză și să facem mai ușor de înțeles structura sistemului agroalimentar.”
„La FABER credem că rolul culturii nu se oprește la a reflecta lumea din jur, ci poate crea condițiile în care oameni, forme de cunoaștere și domenii care colaborează rareori ajung să se întâlnească și să lucreze împreună”, spune Oana Simionescu, directoarea FABER. „Așteptăm cu deosebit interes această ediție Design Signals, deoarece ne introduce într-un alt domeniu fascinant și duce mai departe ceea ce am învățat din explorarea industriilor auto, textilă și chimică, de această dată în ecosistemul agroalimentar.”
Privind prin lentila designului ceva atât de fundamental pentru felul în care trăim – modul în care cultivăm, producem și ne raportăm la hrană –, am descoperit perspective neașteptate. Transpunerea întâlnirilor, descoperirilor, materialelor și gusturilor în diferite forme de cunoaștere a fost un proces incredibil de valoros, iar acum ne bucurăm să împărtășim rezultatele acestei explorări colective cu comunitatea noastră.”
Titlul Cinci hectare face referire la un prag definitoriu pentru agricultura românească. Potrivit Anchetei structurale în agricultură din 2023, 90% dintre cele 2,82 milioane de exploatații agricole ale țării au suprafețe mai mici de cinci hectare, dar lucrează împreună doar 22,9% din suprafața agricolă. Exploatațiile de cel puțin 50 de hectare reprezintă doar 1% din total, însă lucrează 53,1% din suprafață. Cinci hectare pornește de la acest peisaj puternic polarizat și analizează felul în care diferențele de scară influențează accesul la utilaje, date, finanțare, depozitare, cultură și piețe.
Programul se bazează pe o nouă cercetare coordonată de Norbert Petrovici asupra modului în care este organizată economia agricolă din România. Cercetarea urmărește traseul cerealelor de la fermă către unitățile de procesare, rețelele de depozitare, traderii de mărfuri și piețele financiare internaționale, dezvăluind un sistem în care prețul cerealelor românești este stabilit în mare măsură în altă parte, în timp ce o bună parte din incertitudinea rezultată este absorbită de fermieri. Petrovici descrie această organizare prin relația dintre formarea externalizată a prețului și internalizarea riscului: valoarea este determinată în altă parte, în timp ce incertitudinea se acumulează la nivelul fermei și al gospodăriei.
Cercetarea analizează și rolul tot mai important al agriculturii digitale. Telemetria utilajelor, cartografierea prin satelit, platformele de agricultură de precizie și sistemele de subvenții intervin din ce în ce mai mult în deciziile privind modul în care sunt cultivate terenurile și în care fermele participă la piață. Aceste tehnologii pot crește eficiența, dar pot introduce și dependențe față de echipamente proprietare, software, standarde de date și rețele de distribuitori.
Vizualizarea de date urmărește arhitectura economiei agricole și circulația recoltelor, a prețurilor și a riscului între fermieri, procesatori, rețele de depozitare și logistică, traderii de mărfuri și piețele financiare internaționale.
Trei direcții tematice aduc în prim-plan diferite componente ale acestui sistem. Prima analizează rolul tot mai important al datelor în agricultură: senzorii, platformele de management al fermelor și sistemele prin care producția poate fi monitorizată și automatizată. Apa oferă o a doua perspectivă asupra peisajului agricol aflat în schimbare, urmărind o varietate de condiții de cultivare, de la terenurile deschise, expuse secetei, până la serele în care apa, temperatura și umiditatea sunt atent controlate. Cea de-a treia direcție analizează fertilitatea solului și rolul industrial al îngrășămintelor, abordând solul ca organism viu și examinând industriile globale dezvoltate pentru a-i măsura și menține productivitatea.
Expoziția este organizată spațial sub forma unei piețe, reunind produse agricole, date, instrumente și documentări ale ciclurilor acestora. Limbajul său grafic și spațial pornește de la măsurare, repetiție și standardizare – procese care organizează agricultura contemporană.
Un program culinar extinde expoziția, urmărind transformarea produselor agricole în hrană prin ateliere, mese și evenimente dezvoltate în legătură cu practicile și comunitățile locale. „The Kitchen ne permite să urmărim lanțul de aprovizionare dincolo de producție”, explică Martina Muzi. „Creează un spațiu în care întrebările tehnice și economice pot fi întâlnite prin procese pe care oamenii le cunosc deja: prepararea, conservarea, împărțirea și consumul hranei.”
Expoziția va fi însoțită de un program public de discuții, ateliere, mese, tururi ghidate și alte evenimente, care vin în completarea expoziției.
Despre Design Signals
Dezvoltat de FABER și curatoriat de Martina Muzi, Design Signals este un program anual de cercetare și design care folosește Timișoara ca punct de observație pentru a analiza transformări economice, industriale și politice mai ample. Fiecare ediție începe cu o cercetare originală coordonată de sociologul Norbert Petrovici, urmată de cercetări de teren, vizite și conversații cu persoane care activează în sectorul analizat. Designerii locali și internaționali selectați printr-un apel deschis dezvoltă apoi proiecte în colaborare cu cercetători, producători și instituții locale.
Programul folosește designul pentru a face sistemele complexe mai ușor de înțeles, pentru a pune în valoare expertiza existentă și formele cotidiene de design și pentru a crea legături între persoane și organizații care colaborează rareori. Primele trei ediții au analizat industria auto în 2023, industria textilă în 2024 și industria chimică în 2025.
Informații pentru vizitatori
Expoziție: Cinci hectare
Loc: FABER, Timișoara
Deschidere: 24.09.2026
Perioada de vizitare: 24.09.2026 – 15.11.2026
Acces: Gratuit
Website: faber.ro
Design Signals este un proiect realizat de FABER, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de arhitectură, cu sprijinul Băncii Transilvania și Hamilton Central Europe.
Despre o altă recentă expoziție FABER am mai scris aici: https://palindrom.eu/legaturi-chimice-si-afinitati-elective/
