Pe 13 octombrie 2026, la Sala ARCUB Gabroveni am avut bucuria să particip la lansarea etapei decisive a campaniei europene Drepturi pentru Natură – Rights for Nature, adusă și coordonată în România de Pachamama Romania, prin munca și mai ales prin dăruirea de suflet, timp de ani de zile, a fondatoarei Alexandra Postelnicu și prietenilor ei.
Ce este Rights for Nature? Deocamdată este o Inițiativă Cetățenească Europeană – adică o propunere legislativă adresată Comisiei Europene de o coaliție de organizații de cetățeni. Acestea solicită ca ecosistemele, tot ce se află în natură, să poată să existe în fața legii ca niște entități cu personalitate juridică (așa cum sunt corporațiile, asociațiile etc).
Ca atare, ecosistemele să poată fi reprezentate în justiție de cetățeni.
Inițiativa își propune să consolideze cadrul legal de mediu existent al UE prin recunoașterea ecosistemelor ca titulari de drepturi legale, așa cum și companiile și asociațiile se bucură de drepturi în calitate de persoane legale.
Potrivit organizatorilor, printre drepturile ecosistemelor naturale pot figura: dreptul de a exista, de a prospera, de a se regenera și de a fi restaurate atunci când sunt deteriorate.
Inițiativa susține că un astfel de model ar consolida, de asemenea, participarea democratică, deoarece societatea civilă ar fi împuternicită să acționeze ca reprezentant al ecosistemelor, aducând astfel interesele naturii în procesul de elaborare a politicilor și apărându-și drepturile în instanță
Pe scurt: dacă mediul tău e în pericol, să poți (în condiții bine stabilite) să vii în justiție să îl aperi în virtutea dreptului său recunoscut de lege:
– dreptul să existe
– dreptul să se regenereze
– dreptul să fie refăcut după ce a suferit distrugeri.
Cetățenii să fie deci împuterniciți să fie voce în justiție pentru ecosistemele în pericol.
Intuitiv, e simplu și firesc. Juridic, ceva mai complicat. Dar nu imposibil, dovadă că drepturile naturii există deja în câteva locuri din lume și chiar din Europa.
Semn că astfel de inițiative funcționează.
Detalii puteți găsi aici: https://palindrom.eu/initiatica-cetateneasca-pentru-drepturile-naturii/
ICE „Drepturi pentru Natură” își are rădăcinile într-o mișcare globală, care pledează pentru o schimbare în felul în care legea tratează ecosistemele: dacă acum în cea mai mare parte a lumii ecosistemele există legal în regim de proprietate sau resursă, ICE propune ca ele să existe legal în calitate de entități vii cu interese și drepturi proprii.
Ideea de a recunoaște natura sau ecosistemele individuale ca titulari de drepturi nu este nouă. În lume există deja diverse modele care acordă drepturi ecosistemelor. În Ecuador, drepturile naturii sunt consacrate în Constituția statului încă din 2008. Râul Whanganui din Noua Zeelandă a primit statutul de persoană juridică în 2017. Iar în 2022, în urma unei inițiative cetățenești, laguna sărată spaniolă Mar Menor a devenit primul ecosistem din Europa căruia i s-au acordat propriile drepturi legale.
Degradările climatice din ultimii ani ne-au arătat limpede că trebuie să acționăm repede și concertat pentru a proteja ecosistemele care, de fapt, ne susțin viața. Marile ecosisteme europene sunt transfrontaliere: marile noastre fluvii trec prin mai multe state, lanțurile noastre muntoase străbat regiuni diferite. De aceea este nevoie ca drepturile naturii să fie adoptate de cât mai multe state europene iar o hotărâre la nivelul UE este cea mai clară cale de rezolvare.
Cum se face trecerea de la Inițiativă la rezultate concrete?
1 Comisia Europeană a înregistrat inițiativa la data de 19 mai 2026,
2 Injtiativa a fost prezentată la Bruxelles pe data de 9 iulie. Imaginea îndrăgitului Tău Mare din Roșia Montană a fost aleasă de coaliția Rights for Nature pentru a reprezenta inima acestei mișcări la acest eveniment!
3 Pentru ca Initiativa să primească un răspuns oficial, să fie discutată și eventual adoptată, reglementările cer cel puțin 1 milion de semnături din partea cetățenilor cu drept de vot din statele europene.
Așadar, pe 13 octombrie coaliția Rights for Nature a pornit acțiunea de strângere de semnături, iar Pachamama Romania, în calitate de reprezentant în Romania, a organizat evenimentul de lansare la Arcub.
Campania pentru semnaturi va dura un an. Pe parcursul a douăsprezece luni, inițiativa trebuie să colecteze un milion de semnături verificate de la cetățenii UE, cu praguri minime naționale îndeplinite în cel puțin șapte state membre.
Aici puteți semna în favoarea Inițiativei.
https://www.pachamamaromania.ro/rights-for-nature-eci
Emmanuel Schlichter, avocat german și fondator al asociației Rechte der Natur, prezent la evenimentul din Sala ARCUB printr-o intervenție transmisă live din Germania, a atras atenția asupra laturii democratice a inițiativei, care va mobiliza cetățenii să participe la decizii, într-un moment în care întreaga Europă începe să simtă nevoia unui influx de democrație participativă.
„Inițiativa cetățenească europeană (ICE) privind drepturile naturii reprezintă o oportunitate democratică de a oferi cetățenilor o voce mai puternică în protejarea ecosistemelor de care depindem cu toții” transmite Emmanuel.
Lucrând la intersecția dintre dreptul mediului, politicile climatice și participarea democratică, Emmanuel Schlichter se implică activ în inițiative de consolidare a protecției juridice a ecosistemelor, în special a râului Spree. Promovează abordări inovatoare în domeniul guvernanței de mediu și participării publice.
De ce să semnați?
Eu am semnat în vederea unei lumi în care să ne respectăm mai mult pe noi, respectând întreaga viață. Dacă ne vom respecta pe noi suficient, vom respecta și natura. Respectând natura vom începe să ne onorăm și pe noi cu adevărat. E un proces în care ne recunoaștem unii pe alții ca trăitori ai aceleiași lumi.
Mihai Goțiu, jurnalist, scriitor și activist de mediu, profesor de jurnalism la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, a inițiat și organizat primul curs universitar de Jurnalism și Comunicare de Mediu din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC). A deținut și un mandat de senator. Are studii de drept și s-a remarcat prin acțiunile sale concrete și hotărâte pentru apărarea Roșiei Montane și a pădurilor și altor ecosisteme periclitate de pe tot teritoriul României.
Prezent la evenimentul din 13 octombrie, Mihai Goțiu ne-a îndemnat să semnăm ca să transmitem politicienilor semnalul că dorim protecția mediului, că susținem drepturile naturii. Pledoaria lui a pornit de la un foarte interesant studiu realizat în Marea Britanie (de o tânără româncă!).
Citiți detalii aici: https://www.romaniacurata.ro/doctoratul-unui-cercetatoare-romance-de-la-cambridge-face-valva-in-presa-britanica-si-in-parlamentul-regatului-unit-video-ce-spune-studiul/
Studiul a arătat că politicienii nu cred că oamenii, alegătorii, își doresc în mod hotărât protecția mediului. Așadar e timpul să arătăm că suntem serioși și o viață într-o lume sănătoasă și curată este pentru noi o prioritate
Ana Maria Paladus – vicepreședinta Asociației Reper21 și coordonatoarea națională a Pactului Climatic European în România – are peste 20 de ani de experiență în ecologie și educație pentru sustenabilitate, explorează noi moduri de a regândi relația dintre oameni și natură în Antropocen, promovând viziunea Buen Vivir, drepturile naturii și forme participative de guvernanță a ecosistemelor.
În prezent, împreună cu echipa REPER21 activează în proiectul „Rădăcini locale – soluții naționale”, finanțat din fonduri elvețiene, în cadrul căruia este pilotată Convenția Cetățenească pentru Mediu, un instrument inovator care poate susține promovarea drepturilor naturii.
Ana Maria Paladus a remarcat că este important să semnăm Inițiativa ca să punem acum bazele unui nou mod de a acționa pentru a ne proteja viitorul de provocări pe care abia începem să le înțelegem (de exemplu impactul ecologic al tehnologiilor AI). Actualmente protecția mediului se lovește de numeroase limitări, deci este nevoie de inovație juridică. Este nevoie de guvernanță comună – cetățenii să aibă locul lor și cuvântul lor de spus, nu numai corporațiile și politicienii.
Alex Găvan, cunoscut alpinist specializat în accesarea vârfurilor de peste 8000 de metri din Himalaya, fără butelii de oxigen și fără ajutorul șerpașilor, este ecologist și fotograf. Militează activ pentru cauze ecologice – în special centurile verzi ale orașelor și salvarea aspretelui, cel mai rar pește de apă dulce din Europa, care se întâmplă să trăiască într-un singur loc din lume: răul care trece prin satul lui Alex, Vâlsan. Lupta lui nu este pentru un simplu pește, chiar și o specie rară, ci este pentru a arăta că păstrarea biodiversității este compatibilă cu găsirea unor soluții ecologice viabile pentru comunități.
Oaspete la lansarea din 13 octombrie, Alex Găvan a pus punctul pe I: A da naturii mai multe drepturi legale înseamnă a da oamenilor mai multe drepturi reale. Cea mai bună metodă de a adopta un arbore e să te adopți pe tine însuți, a spus el.
Pe scurt: semnând pentru natură semnăm pentru noi, pentru puterea noastră de judecată.
Daniel Diaconu, entuziast membru Pachamama de ani de zile, a exprimat acest lucru traducându-l într-un îndemn de înțelepciune străvechi, pe care îl găsim în absolut toate culturile care au supraviețuit până azi: cumpătarea ca o cheie a longevității. Să ne păstrăm cumpătul, să ne înțelegem deci puterea – iar un gest pentru asta este și semnătura pentru inițiativa Rights for Nature!
Iar dacă ți se pare că e prea devreme și puterea asta e mai curând simbolică, gândește-te că nimic nu are o putere mai mare și o bătaie mai lungă decât simbolul! După cum o sămânță simbolică investită cu intenția noastră poate deveni realitatea cea mai durabilă. A demonstrat-o chiar în întâlnirea din 13 octombrie Tica Darie, într-o intervenție video live din Roșia Montană, pe cât de scurtă pe atât de emoționantă. Tica a demonstrat cu povestea sa proprie, pe care o cunosc toți cei care au trăit entuziasmul lui Uniți salvăm Roșia Montană!
La 19 ani Tica a pedalat din Danemarca, unde studia, la Roșia amenințată de cianura, a alergat – și a câștigat – prima ediție a Roșia Montană Marathon organizată atunci de Alexandra Postelnicu și Pachamama pentru a susține localitatea amenințată. Apoi Tica a rămas la Roșia Montana – iar acum se implică activ în prezentul și viitorul acestei comunități curajoase. Ceea ce a povestit el aseară ne-a impresionat pe toți: când a câștigat maratonul de la Roșia Montană, acum 13 ani, a primit de la Alexandra o brățară despre care ea i-a povestit că a fost țesută în Ecuador, țara unde natura are drepturile sale, scrise în constituție. Acum, după 13 ani, semințele acestei idei sunt pe cale să rodească și în Europa.
Așadar, niciodată nu e prea devreme să plantezi semințele viitorului.
Suntem natură, deci să facem ceea ce e drept pentru natură!
Fiecare dintre noi o poate face! În sprijinul Initiativei s-au mai pronunțat – și au semnat – la intalnirea din 13 octombrie:
- Constantina Diță. Președinta Federației Române de Atletism, maratonistă, campioana olimpică la maraton în Beijing în 2008, anul în care împlinea 38 de ani – un record de vârstă. De mai mulți ani organizează competiții de alergare de masă în România, în București și în Sinaia, și este o prietenă constantă a Roșiei Montane și Maratonului Roșia Montană, unde dă startul în fiecare an.
- Dumitru Prunariu, singurul român care a fost în spațiul cosmic (1981). În prezent este un promotor activ al protecției mediului și ecologiei globale, abordând aceste teme prin prisma perspectivei unice pe care o oferă zborul cosmic. Deși formarea sa este de inginer aeronautic, activitatea sa publică și conferințele internaționale includ o componentă ecologică puternică, fundamentată pe „Efectul Overview” (conștientizarea fragilității planetei atunci când este privită din spațiu).
- Eugen Cadaru, jurist, scriitor – care vede în Rights for Nature .întâlnirea dintre înțelepciunea ancestrală, știință și lege.
- Prof. univ. dr. habil. Daniel Constantin Diaconu, cadru didactic la Facultatea de Geografie a Universității din București și conducător de doctorat în cadrul Școlii Doctorale de Studiii Interdiciplinare (ISDS-UB). Activitatea sa științifică acoperă hidrologia, calitatea apei și securitatea resurselor de apă și s-a concretizat în numeroase articole, în proiecte internaționale și finanțate din fonduri europene privind monitorizarea mediului, precum și în propuneri de politici publice pentru gestionarea resursei de apă în România.
- Vero Căliman, actriță, regizor și scenarist. În calitate de autoare și regizoare, Vero folosește teatrul pentru a inspira și a educa. Lucrează direct cu copii, descoperind cât de mult pot învăța prin joc și emoție. A inițiat proiectul Ecotron – o invitație la curajul de a face schimbări pentru un viitor mai bun și de a proteja planeta
- Andreea Roxana Stoian, designer și cadru didactic la Universitatea Națională de Arte din București, dep. Modă, unde predă de peste șapte ani. Practica sa explorează relația dintre modă, experiment și sustenabilitate, folosind materiale neconvenționale precum resturi textile, hârtie, carton, plastic și elemente naturale. Prin intervenție artistică, obiecte aparent lipsite de valoare devin forme de expresie, ambasadori ale ale ideii că imaginația poate schimba statutul unui material și îi poate revela un nou potențial. În 2025, proiectul studențesc „Apollo și Daohne”, coordonat de Andreea Roxana Stoian, a fost nominalizat la Canadian International Fashion Film Festival, la categoria Best Costume Design. Inspirate de arte povera, costumele proiectului combină materiale recuperate cu elemente naturale precum crenguțe și frunze. În ultimii cinci ani, artista a susținut numeroase workshopuri dedicate unei relații mai responsabile cu moda, în care participanții au descoperit, in mod practic, noi posibilități de a reinventa hainele pe care nu le mai poartă.
Pachamama Romania face apel la cetățenii UE să sprijine inițiativa. Cetățenii UE care sunt eligibili să voteze în alegerile pentru Parlamentul European pot semna ICE prin intermediul platformei online a Comisiei Europene.
Mai multe detalii pe: https://rightsfornature.eu/
