Creanga de aur – o apariție de excepție la Editura Trei

Alte articole

Creanga de aur – o apariție de excepție la Editura Trei

Facebook
Twitter
Pinterest
LinkedIn

Creanga de aur este o lucrare fundamentală, care ne ajută să înțelegem numeroase dezvoltări culturale ale epocii noastre. De aceea este un eveniment editorial de excepție apariția la Editura Trei a acestui volum fundamental și legendar. În această toamnă, celebra Creanga de aur a lui Frazer apare integral în românește!

Cum știi că trebuie să găsești și să citești o carte? Atunci când cele mai importante din cărțile pe care le citești deja trimit toate la acest opus enigmatic. Așa a fost cu mine în anii 1990, când foarte multe din cărțile-cult, lucrări fundamentale, unele care apăreau atunci în românește cu efervescența tipică acelor ani, altele pe care le citeam în original, citau toate Creanga de aur a lui Sir James Frazer. Creanga de aur la Eliade, Creanga de aur la Freud, Creanga de aur la Jung. Nici vorbă însă de Creangă în românește – și nu mă refer aici la Ion Creangă. Am găsit-o la un moment dat în engleză și am citit-o cu aviditatea cu care citeam cândva cărțile de povești. A fost confirmarea că acea lume misterioasă care lega visele, miturile, basmele, fusese explorată iar ceea ce se știa sigur despre ea era numai faptul că este inepuizabilă. Pentru mine este o enormă bucurie și curiozitate totodată să aflu că la Editura Trei cartea apare în sfârșit în românește. Este una dintre cărțile mari, absolut de neratat și de citit din scoarță în scoarță!

De ce Creanga de aur? Deoarece demersul lui James Frazer pornește în 1890 de la pictura numită Creanga de aur, în care Frazer vede reunite lumile realului, imaginarului și simbolicului reunite, cum am spune azi, și poate porni într-o explorare în care fantasmele încep să aibă drept de cetate în lumea științifică.

˝Cine nu cunoaște pictura lui Turner Creanga de aur? Scena, plină de strălucirea aurie a imaginației în care mintea divină a lui Turner a pătruns și a transfigurat cel mai frumos peisaj natural, este o viziune de vis a micului lac împădurit Nemi, numit de cei vechi „Oglinda Dianei”. Odată ce ai văzut apa aceea liniștită, bătută într-o adâncime verde a dealurilor Alban, nu o mai poți uita vreodată.˝spune Frazer în deschiderea cărții.

(Barcelona) The Golden Bough – Joseph Mallord William Turner – Tate Britain

Pictura lui Turner din 1834 înfățișează episodul crengii de aur din Eneida de Vergiliu. Eroul Eneas vrea să intre în lumea de jos pentru a vorbi cu tatăl său plecat dintre cei vii. Sibila din Cumae îi spune că, pentru a pătrunde acolo, trebuie să-i ofere Proserpinei o creangă de aur dintr-un copac sacru. Pictura prezintă peisajul din jurul lacului Avernus, care este intrarea în lumea de jos. Sibila stă în stânga și ține o seceră și ramura tăiată. Moirele care dansează în fundal și un șarpe în prim-plan prefigurează misterele Lumii de Jos.

Care este meritul fundamental al lui Frazer? Ei bine, într-o lume în care înmugureau industrializarea și violența, el cartografiază mituri și rituri și le vede o noimă. Un pionier, a cărui intenție a fost continuată de marii cercetători ai profunzimilor psihicului uman – sau, mai bine zis, cartografierea acestui câmp al lumilor imaginare a deschis drumul către imaginea unui psihic uman infinit stratificat, cu rădăcini în toate lumile. Nu degeaba Creanga de aur este material de studiu esențial atât pentru Freud cât și pentru Jung.

Între timp controversat, poate mai puțin citit în favoarea unui James Campbell, sir James Frazer trebuie privit ca un explorator pe un teren care pe atunci era mai degrabă pustiu. Dacă un James Campbell are numai de făcut decupaje într-o literatură enormă, sir James Frazer își asumă misiunea de a aduce barzii la viață și de a traduce cânturile lor în limba vorbită la vreo câteva sute de ani distanță de vremea în care ei au trăit.

Lucrarea antropologului James George Frazer reprezintă un studiu monumental al ritualurilor și practicilor religioase în societățile „primitive” și a fost unul dintre primele texte influente în antropologie. Sir James Frazer a analizat gama largă de obiceiuri culturale, tabuuri și credințe din comunitățile din întreaga lume, concluzionând că există un model observabil în modul în care magia s-a transformat în religie. Această analiză și comparație între magie și religie ia în considerare subiecte la fel de variate precum venerarea copacilor, tabuurile, sacrificiile, miturile lui Adonis și Osiris, Mama Porumbului, transferul răului, țapii ispășitori publici și multe altele. El se bazează pe dovezi din multe societăți diferite – de la babiloniene, africane și evreiești la khazariene, europene și mexicane.

ifrazer001p1

Sir James George Frazer, considerat unul dintre părinții fondatori ai antropologiei moderne, a publicat lucrarea sa într-o primă formă în 1890, iar ulterior într-o ediție care număra douăsprezece volume (în perioada 1906–1915), un statut unic în antropologia și literatura moderne. „Creanga de aur” a fost apoi prescurtată în 1922 de către autor și soția sa, o versiune din care au fost eliminate unele dintre cele mai controversate pasaje, inclusiv speculațiile lui Frazer cu privire la răstignirea lui Hristos, și care nu a fost niciodată revăzută pentru un public modern.

Acum însă, în această nouă ediție într-un singur volum, sunt pentru prima dată restabilite teoriile mai îndrăznețe ale lui Frazer. „Creanga de aur este produsul uneia dintre cele mai periculoase şi mai înfricoşătoare perioade ale istoriei intelectuale umane, cea care a dat naştere propriei noastre epoci. Ediția de față încearcă să restabilească atmosfera epocii, să evidențieze aspectele revoluționare de fin de siècle, când lucrarea a fost concepută şi în spiritul căreia a fost scrisă”, notează profesorul Robert Fraser în introducerea cărții.

La fel de remarcabilă pentru vasta sa colecție de informații și pentru farmecul neobișnuit al prezentării sale. Puțini oameni de o asemenea erudiție au scris într-un mod atât de captivant”, nota George Sampson, autorul lucrării „Concise Cambridge History of English Literature”, despre „Creanga de aur. Un studiu despre magie și religie” și despre autorul acestei vaste opere, Sir James George Frazer. Una dintre cele mai influente cărți ale secolului XX, așa cum a fost numită de revista Time, „Creanga de aur. Un studiu despre magie și religie”, apare acum în traducere românească la Editura Trei, în colecția Misterele inconștientului colectiv, se anunță un eveniment editorial important al toamnei. 

Creanga de aur. Un studiu despre magie și religie” a fost și rămâne o realizare remarcabilă prin amploarea și detaliile sale și s-a dovedit a avea o influență uriașă asupra a numeroase personalități internaționale, printre care se numără Sigmund Freud și C. G. Jung și scriitori și poeți ca D.H. Lawrence, T.S. Eliot, Wyndham Lewis, James Joyce și Robert Graves sau specialistul în mitologie Joseph Campbell ale cărui volume din colecția „Măștile Zeului” – Mitologia primitivă, Mitologia orientală și Mitologia occidentală – sunt, de asemenea, publicate la Editura Trei, alături de cartea Puterea mitului.

James George Frazer (1854–1941) a studiat la University of Glasgow și la Trinity College, Cambridge (disertația sa avea să fie publicată câțiva ani mai târziu sub titlul The Growth of Plato’s Ideal Theory). A făcut apoi Dreptul la Middle Temple, dar nu a practicat niciodată. Pe baza disertației sale despre Platon a fost admis în 1879, ca Alpha Fellowship, în corpul profesoral de la Trinity College, titlu pe care și l-a reînnoit de trei ori: în 1885, 1890 și 1895. 

În 1914 a fost numit cavaler, iar în 1921, în onoarea lui, s-a înființat un lectorat public de antropologie socială la universitățile din Cambridge, Oxford, Glasgow și Liverpool.

„La vremea ei, Creanga de aur era genul de carte care se citea sub pătură, la lumina unei lanterne. Când a apărut prima ediție, în 1890, parcă o stare febrilă a cuprins lumea literară. Oamenii îşi trimiteau scrisori, formulate în zvonuri insistente. Rapiditatea şi amploarea acestei reacții nu sunt nici astăzi surprinzătoare. Întrucât Creanga de aur este o carte periculoasă care îşi păstrează abilitatea de a tulbura. Și atunci — ca şi acum — era o lucrare care, în esență, punea la îndoială atitudini culturale dobândite”, precizează George Sampson în introducerea cărții Creanga de aur. Un studiu despre magie și religie, apărută recent la Editura Trei.

James George Frazer se naște în 1854 în Brandon Place, Glasgow și este  fiul lui Daniel Frazer, farmacist, şi al lui Katherine Frazer, născută Bogle, printre ai cărei strămoşi sa numărat şi George Bogle of Daldowie, trimisul diplomatic al lui Warren Hasting în Tibet, în 1774. În 1869 se înscrie la Universitatea din Glasgow unde studiază sub îndrumarea unor profesori iluştri: George Gilbert Ramsay (latina), John Veitch (retorica) şi Lord Kelvin (fizica — Sir William Thomson a formulat a doua lege a termodinamicii). Aceste studii și îndrumarea profesorilor săi au pus fundația operei vieții sale și au cultivat pasiunea pentru investigațiile culturale, mitologice și ale ritualurilor.

Cursurile de filosofie lau familiarizat treptat cu marile figuri din tradiția epistemologică scoțiană şi mai ales cu David Hume, al cărui „Tratat despre natura umană”, unde cercetează sursele credulității omeneşti, avea să formeze planul de ansamblu al analizei credinței umane din cartea „Creanga de aur”, plecând de la premisa că regulile sunt fondate pe ritualuri, care, la rândul lor, consacră credințele magice. Latina şi greaca iau asigurat accesul la o gamă largă de izvoare clasice, utilizate mai târziu pentru a conferi o adâncime istorică argumentației sale. Cinci ani mai târziu urmează cursurile Trinity College, Cambridge, iar în 1878 va absolvi cu diplomă de onoare în studii clasice.

Pasionat de filosofie, în 1879 lucrează la o disertație despre Platon, The Growth of Plato’s Ideal Theory, pe care o redactează în timp ce lua trenul spre Londra câteva zile pe săptămână. Perioadă în care se pregătea pentru a se prezenta la examenul de intrare în Barou pentru al împăca pe tatăl lui, care se îndoia că fiul ar fi putut trăi dintr-o simplă bursă. Este admis în baroul Middle Temple unde, în ianuarie 1882, obține dreptul de a pleda în procese, dar nu practică niciodată.

Datorită tezei despre Platon obține bursa și, totodată, și o carieră universitară. Alături de titlul Alpha Fellowship în corpul profesoral de la Trinity College, pe care îl va reînnoi de trei ori, în 1885, 1890 şi 1895.

Peste câțiva ani de începutul carierei academice de profesor aici, a trebuit să fie mutat din Great Court (Trinity College), căci, sub greutatea cărților strânse, podeaua amenința literalmente să se prăbuşească, iar el să ajungă în încăperile de dedesubt. Potrivit lui Lady Frazer, soția sa cu care se va muta mai târziu, podeaua primei sale camere se adâncise la mijloc „ca o pânză de corabie”. Această bibliotecă vastă, informațiile acumulate, mintea structurată și pasiunea pentru domeniul miturilor îi susțin motivația pentru o muncă asiduă.

Frazer a devenit astfel primul cercetător care a descris în detaliu relațiile dintre mituri și ritualuri și, datorită preocupărilor sale pentru studiul comparativ al culturii, el este considerat astăzi unul dintre părinții fondatori ai antropologiei moderne. El a dorit să aducă întrun întreg unitar experiența, investigația, viața şi lecturile sale și așa s-a născut una dintre cele mai influente cărți ale secolului XX, așa cum a fost numită de revista Time, „Creanga de aur. Un studiu despre magie și religie”, recentă lansată la Editura Trei, în colecția Misterele inconștientului colectiv. 

Această lucrare reprezintă un studiu monumental al ritualurilor și practicilor religioase în societățile „primitive” și a fost unul dintre primele texte influente în antropologie. Sir James Frazer a analizat gama largă de obiceiuri culturale, tabuuri și credințe din comunitățile din întreaga lume, concluzionând că există un model observabil în modul în care magia s-a transformat în religie. 

În 1941 James George Frazer moare, pe 7 mai, urmat, câteva ore mai târziu, de Lady Frazer (care adaptase Creanga de aur pentru copii, într-o fascinantă carte de povești). Sunt înmormântați unul lângă altul în Cimitirul St Giles’s, Cambridge.