Cititorii anului 2024 au numeroase modalități de a se conecta cu textul scris. Dincolo de suportul clasic – carte tipărită – acum textele pot fi accesate electronic sau pot fi ascultate sub formă de audiobook. În plus, ultimii ani au mai introdus o variabilă: textele electronice pot fi scrise cu ajutorul mai mult sau mai puțin extins al inteligenței artificiale. Mai mult, inteliigența artificială este din ce în ce mai folosită inclusiv în scrierea unor cărți care urmează să fie tipărite.
Cum se orientează cititorul român într-0 piață a cărții din ce în ce mai scumpă, mai diversă și mai provocatoare? Este ceea ce a căutat să afle sondajul lansat în această primăvară de Asociația AdLittera.
În perioada mai – iulie 2024 Asociația AdLittera a realizat un sondaj pe un eșantion de 3805 de respondenți (3408 răspunsuri complete), studiul de cercetare dorind să ofere o perspectivă detaliată asupra demografiei și comportamentului consumatorilor de cultură scrisă la nivel național.
Am scris atunci despre sondaj și v-am invitat să participați: https://palindrom.eu/ce-fel-de-cititor-esti/
Recent s-au dat publicității rezultatele studiului și le prezint aici.
Pentru acest studiu au fost colectate date printr-o combinație de metode cantitative și calitative. A fost utilizat un singur chestionar online, care a cuprins 108 întrebări, care a fost distribuit prin diverse canale (parteneri media tradiționali în publicații generaliste și nișate, suporteri pentru diseminarea informației, rețele sociale, site-uri de literatură, newsletter).
Chestionarul a inclus întrebări închise și deschise pentru a obține atât date statistice, cât și perspective detaliate asupra obiceiurilor și preferințelor de lectură.
Majoritatea respondenților (33,1%) se încadrează în grupa de vârstă 45-54 de ani, iar 65,2% sunt femei.
În ceea ce privește educația, 42,8% au studii de licență, iar 36,1% au studii de
masterat.
Respondenții locuiesc predominant în zone urbane mari (80,3%) și sunt în mare parte căsătoriți (51,5%).
Veniturile lunare ale acestora variază, cu 45,8% câștigând între 5000 și 10.000 de lei net pe lună.
Bugetul lunar alocat pentru achiziționarea de cărți este de până la 200 de lei pentru majoritatea (65,5%).
În ceea ce privește obiceiurile de lectură, 51,5% dintre respondenți citesc mai mult de 15 cărți pe an, iar 52,2% citesc zilnic
Bugetele alocate pentru activități culturale, cum ar fi vizitele la muzee și participarea la concerte, sunt în general sub 200 de lei/lună.
Concluzii
Cititorii sunt predominant din mediul urban, cu un nivel de educație ridicat și o distribuție echilibrată pe genuri și vârste.
Preferințe de lectură:
Există o preferință pentru ficțiune, cu un interes echilibrat pentru autori români și străini, clasici și contemporani.
În ceea ce privește NON-FICȚIUNEA, majoritatea respondenților preferă biografiile, cu un procentaj de 51,06%, ceea ce indică un interes puternic pentru poveștile de viață reale și inspiraționale. Jurnalele și memorialistica sunt, de asemenea, populare, cu 47,43%.
Alte subgenuri de non-ficțiune preferate includ psihologia (42,30%) și istoria (38,07%).
Persoanele cu venituri peste 10.000 de lei net pe lună manifestă o predilecție mai accentuată pentru subgenuri precum psihologia, poveștile scurte și jurnalul, sugerând un interes crescut pentru introspecție și dezvoltare personală.
În schimb, cei cu venituri mai mici tind să opteze pentru subgenuri mai clasice, precum comedia, poezia ritmată și drama clasică.
Obiceiuri de cumpărare și lectură:
Majoritatea cititorilor achiziționează cărți lunar sau trimestrial, preferând să citească acasă, seara.
Surse de informare:
Recenziile online și recomandările de la prieteni sunt principalele surse de informare, iar social media este un canal important de diseminare.
Preferințele suportului:
Cărțile tipărite sunt preferate, dar eBook-urile și audiobook-urile câștigă popularitate datorită avantajelor lor specifice.
Majoritatea respondenților (56,50%) consideră că prețul cărții este important, dar nu decisiv în decizia de cumpărare a cărților. Aceasta sugerează că, deși prețul joacă un rol semnificativ, alți factori precum conținutul și calitatea cărții sunt, de asemenea, esențiali.
Pe baza datelor colectate, principalul factor care determină achiziția unei cărți este autorul cărții, cu un procentaj de 26,89%. Aceasta sugerează că reputația și recunoașterea autorului joacă un rol crucial în decizia de cumpărare.
Recenziile și ratingurile online sunt, de asemenea, importante pentru 19,94% dintre respondenți, indicând influența semnificativă a feedback-ului comunității de cititori. Recomandările familiei, prietenilor sau a cunoștințelor apropiate sunt un alt factor major, cu 15,71%.
Rezumatul cărții influențează decizia de cumpărare pentru 12,69% dintre respondenți,
Pe baza datelor colectate, majoritatea respondenților (57,40%) preferă să cumpere cărți din librării fizice locale, ceea ce sugerează o apreciere pentru experiența de cumpărare tradițională și posibilitatea de a răsfoi cărțile înainte de achiziție.
Librăriile generaliste românești online sunt, de asemenea, populare, cu 45,92%, reflectând comoditatea și accesibilitatea cumpărăturilor online.
Librăria editurii (online) este preferată de 42,90% dintre respondenți, indicând încrederea în achiziționarea directă de la sursă. Târgurile de carte și anticariatele (spațiu fizic sau online) sunt, de asemenea, locuri frecventate, cu 38,97% și respectiv 38,07%.
Platformele online de eBooks (22,36%) și Audiobooks (9,97%) sunt mai puțin populare, dar totuși relevante pentru un segment de cititori. Alte opțiuni, cum ar fi librăriile generaliste străine online (12,39%), grupurile de schimb de cărți (3,63%) și platformele de auto-publicare (1,81%), au un interes mai redus
Aproximativ 21,45% dintre respondenți au achiziționat cărți audio (audiobooks), indicând un interes moderat pentru acest format, probabil datorită comodității de a asculta cărți în timpul altor activități.
Majoritatea respondenților (56,80%) nu au achiziționat audiobooks, sugerând o preferință pentru formatele tradiționale de lectură sau o lipsă de familiaritate cu audiobooks.
Aproape 22% dintre respondenți nu au completat sau nu au afișat răspunsul, ceea ce poate indica neclarități în întrebare sau lipsa de interes. Aceste date subliniază importanța promovării avantajelor audiobooks pentru a atrage mai mulți utilizatori.
Inteligența artificială
Pe baza datelor colectate, majoritatea respondenților (45,62%) consideră că impactul inteligenței artificiale asupra literaturii depinde de modul în care este utilizată. Aceasta sugerează o percepție nuanțată, în care I.A. poate aduce atât beneficii, cât și riscuri, în funcție de contextul și intențiile utilizării.
În urma analizei datelor, se constată că o minoritate de 32,63% dintre respondenți cred că inteligența artificială ar putea scrie cărți în mod independent. Majoritatea, reprezentând 44,71%, susțin că această tehnologie nu poate înlocui creativitatea umană în domeniul literar.
Restul respondenților nu au oferit un răspuns clar. Un procent semnificativ de respondenți nu au oferit un răspuns clar, ceea ce indică o anumită incertitudine sau reticență în a-și exprima o opinie fermă pe această temă.
Majoritatea respondenților sunt preocupați de impactul negativ al inteligenței artificiale asupra creativității și originalității în literatură, precum și asupra stilului de scriere și interacțiunii cititorilor cu textele literare.
Mai multe detalii puteți găsu pe: https://adlittera.com/ce-fel-de-cititor-esti-editia-2024/
