Black Sea Fish Festival, by Asociația Culturală Euro Est Alternativ – ACEEA și Euro-Toques România s-a petrecut pe malul mării, la Pirates Resort din Mamaia, pe 14 și 15 septembrie.
Nu e prea ușor de relatat direct din iureșul celui mai bun curs de sustenabilitate imaginat vreodată, așa că am acumulat și am învățat această experiență unde gazde primitoare ne-au fost dr Iulia Drăguț și Radu Zărnescu și impresiile abia acum le decantăm.
”BLACK SEA FISH FESTIVAL- FESTIVALUL PEȘTELUI DURABIL ROMÂNESC”,, la a X-a editie și a patra ediție desfășurată la Pirates Resort Mamaia a fost un manifest al consumului de pește, al conștientizării risipei alimentare, al valorizării peștelui din Marea Neagră, Dunăre, dar și al celui din râurile României.
Bucătari emeriți din întreaga țară, alături de omologii lor din Grecia, Serbia, Turcia, Slovacia, Macedonia, Italia, Croația au pregătit bucate alese din pește și fructe de mare pentru a evidenția dialogul intercultural, interprofesional și culinar dintre cei prezenți.
La Black Sea Fish Festival, by Asociația Culturală Euro Est Alternativ – ACEEA și Euro-Toques România nu s-au ținut nici cursuri, nici discursuri despre sustenabilitate, nu s-au expus concepte, ci preparate gustoase și metode care au dat roade sub ochii noștri, nu s-au luat notițe pe caiet, ci amintiri în inima, nu au fost flipcharturi cu scheme ci numai un tabel de concurs Culinariada care a permis celor mai tineri bucătari să facă pași rapizi înainte spre performanță.
Dar, cu toate acestea, niciodată ideea de durabilitate nu a fost mai clar transmisă, pentru fiecare dintre participanți.
Drept leagăn, cadru, atracție și temei ne-a stat la Pirates Resort marea, metonimie perfect aleasă pentru raportul nostru cu durabilitatea, care trebuie gândit în cel mai firesc dinamism.
Marea care ne desparte și marea care ne apropie, marea care a adus mereu schimbarea, ideea, care a prilejuit schimburi culturale de toate felurile, care ne face să gândim, să visăm, să cucerim, să acționăm, care a măturat prejudecăți și a asistat la întemeierea imperiilor și sistemelor de gândire.
Sunt atâtea de spus și de arătat și atâtea legături și corespondențe de pus în evidență – pe măsură ce trece timpul facem noi și noi conexiuni impresionante, amintirile se fixează și sufletul pulsează de inspirație – și de fapt asta e cheia durabilității.
Atâta timp cât ne amintim de noi, unii de alții, de trecutul nostru și de ceea ce suntem și ne-a definit vreodată, de ceea ce am știut și de ceee ce am visat pentru viitor, vom dăinui, vom fi durabili chiar îmbrățișând transformarea.
Iar cele mai mari șanse de a ne aminti de noi le avem atunci când putem percepe corespondențele din jurul nostru prin canale senzoriale diverse. Percepem natura, învățăm unii de la alții, auzim povești, privim maeștri la lucru, exersăm cu ei. Ne exersăm răbdarea și perseverența, ne acordăm emoțiile.
Este ceea ce am deprins în aceste două zile intense de festival, în compania mentorilor, majoritatea maeștri ai artei culinare, campioni ai marilor concursuri de specialitate, care au oferit masterclassuri pentru invitați și mai ales pentru cel 90 de elevi de la liceele de specialitate din țară, veniți aici alături de profesorii lor.
Adolescenții au fost mereu prezenți, au deprins meșteșuguri noi, au legat prietenii și conversații, au lucrat și au preparat, totul cu o impresionantă atenție pentru detalii și cu o grijă impresionantă, dar perfect naturală, pentru a nu face risipă alimentară și a nu lăsa în urmă deșeuri.
Alături de ei, am avut ocazia să aflăm despre particularitățile unei insule de peste mari, Chios, și să-i gustăm specialitățile, aduse chiar de primarul insulei și consilierele sale.
Ne-am bucurat de pește și fructe de mare locale, dar și de povești de pe epavele Marii Negre spuse de Ilie Jeciu, maestru scafandru.
Pâinea și peștele, alimentele care au hrănit fizic și spiritual lumea noastră ne-au întâmpinat sub toate aspectele posibile.
Am văzut cum din făinurile românești de mare calitate de la 7 Spice , Chef David Ioan Răileanu a pregătit tempura în stil japonez, Chef Marinel Dima a pregătit papanași românești – care au dispărut într-o clipă .
Maestrele italiene ale pastelor Marinella Ferigo și Albarossa Zoffoli au frământat și modelat în fața noastră specialități din paste cu nume exotice, toate deținătoare ale secretului fericirii. S-a gătit în stil sârbesc, croat, sloven, Florin Matei a frământat pâine tradițională românească, Chef Mircea Toderaș a creat idei fabuloase de pizza cu fructe de mare.
Ciocolata este alt dar al mării care a devenit reper pentru noi europenii. Așa cum au fost întâmpinați cu aplauze conchistadorii care au adus ciocolată cu ei când s-au întors în Europa, tot așa au foat aplaudați și maeștrii ciocolatieri de la Sweeteria și Boem Atelier , Elena Pavel și Vlad Niculescu, care au prezentat un masterclass foarte gustat în cadrul festivalului. O echipă de artiști ai zahărului din Turcia a construit niște statuete comestibile emblematice. „Uite, sirena are lacrimi…” mi-a arătat o prietenă.
În tot timpul acesta, liceenii noștri au învățat, au râs și au glumit, au mai uitat de emoțiile concursului – concurs care s-a desfășurat a doua zi, cu atenție și juriu internațional, criterii, categorii și maximă seriozitate. Juniorii bucătari selectați au șansa să participe la concursuri internaționale.
Mulțumim, dr Iulia Drăguț, pentru că ne-ai invitat să facem parte din această sărbătoare și să învățăm așa cum se învață, din simțuri și natură și istorii transmise. Mulțumim, Radu Zărnescu pentru întreagă perfecțiune culinară și vibe-ul minunat al evenimentului. Mulțumim tuturor maeștrilor, profesioniștilor și elevilor care au gătit cu răbdare și fără trac deși în jur iureșul devenea din ce în ce mai intens. Fiecare din invitați are locul sau în inima noastră!
Mai multe detalii puteți citi aici: https://palindrom.eu/black-sea-fish-festival-2024-o-sarbatoare-a-pestelui/
Un sinopsis al sustenabilității
Se vorbește mult în zilele noastre despre sustenabilitate și am ajuns să avem impresia că sustenabilitatea ar fi ceva nou și nemaiauzit, copt și forjat în ultimul deceniu greu încercat.
Totuși în cea mai mare parte a istoriei am trăit cu toții în sustenabilitate și în cea mai mare parte a timpului încă o facem și o vom face în continuare atâta vreme cât vom trăi în firesc și durabil, respectându-ne unii pe alții, comunicând și învățând unii de la alții, cunoscând trecutul și protejând prezentul mediului în care ne aflăm.
Străvechea etică acoperă jumătate din ceea ce se numește azi sustenabilitate, iar bunul simț acoperă cealaltă jumătate.
Bunul simț e cel care ne cere să menținem o legătură firească cu pământul nostru, să nu ne înstrăinăm de el exploatându-l iar cunoașterea istoriei și transmiterea valorilor și informațiilor între generații veghează la cultivarea acestui ethos.
Totuși vorbirea despre valori poate ajunge să ne îndepărteze de carnea lor, în timp ce senzorialitatea ne aduce aminte că aici și acum suntem împreună, că durabilitatea ne este firească și accesibilă, este umană, și de fapt împietrirea inimii, îndepărtarea de valori, de sens și de natură sunt nefirești, inumane și nu au nimic atrăgător.
O masă ne amintește de corpul și sufletul nostru, mesenii ne amintesc de cei printre care am crescut și cei pe care i-am ales pentru a ne împărți tot ce avem mai profund și mai aproape de suflet – masa, ospățul este cea mai bună ocazie de a ne aminti de umanitate. La ospăț aflăm unii despre alții, copiii învață de la cei mari și cei mari se molipsesc de spontaneitatea și lejeritatea copiilor.
Pregătit cu har, ospățul este cea mai bună școală de sustenabilitate care poate exista. Este idee făcută carne, experiența care spune mai mult decât 1000 de cuvinte și pe care o deprindem și o aplicăm cel mai lesne.
Așadar, în intervalul 13-15 septembrie am asistat la cea mai mare și mai grăitoare școală de sustenabilitate din câte am văzut până acum: Black Sea Fish Festival – Festivalul Peștelui Durabil, ediția a X-a și a cincea ediție găzduită de Pirates Resort din Mamaia.
Festivalul este organizat de ACEEA și Euro-Toques Romania după un concept creat de dr Iulia Drăguț, care derivă din toate eforturile ei de a pune în evidență cât de eficiente pot fi mâncarea și ospeția ca instrumente de gândit, de comunicat, de construit perspective durabile și palpabile.
Această ediție emblematică a adus la superlativ și a ilustrat cu evidență toate componentele durabilității, reprezentând un argument nu numai pentru ideea că durabilitatea este posibilă, ci mai ales pentru faptul că ea este accesibilă prin cele mai firești gesturi și este un proces din care absolut nimeni nu are nimic de pierdut și fiecare are numai de câștigat.
Sunt idei complexe, bogate, precise și exprimate în cel mai senzorial mod cu putință, care le asigură transmiterea și, spre deosebire de orice discurs abstract care are nevoie să fie dublat de șiruri sfârșit de explicație, limbajul ospeției și al gesturilor este cu adevărat universal și el s-a alăturat unui limbaj mai vechi, mai simplu și mai direct, limbajul naturii.
De fapt ˝natură˝ este un concept relativ revent apărut, după ce omul deja a început să se îndepărteze de mediul din care a crescut. De fapt suntem mereu într-un dialog tacit cu mediul nostru, chiar dacă nu conștientizăm totdeauna mesajele pe care le schimbăm între noi.
Desfășurându-se cu natura la picioare, respectiv cu marea la picioare, o mare expresivă, imposibil de ignorat, o mare schimbătoare de septembrie, Festivalul Peștelui Durabil a păstrat mereu legătura cu mediu viu.
Cele 5 limbaje ale sustenabilității:
1) comunicarea cu mediul
2) cultura
3 ) comunicarea generațiilor și incluzivitatea
4) praxisul
5) senzorialitatea și buna dispoziție
1) comunicarea cu mediul
Festivalul s-a petrecut pe terasa de la Pirates Resort din Mamaia, adică la marginea plajei – și mereu câte-un pâlc de participanți fugea între două manifestări ca să ia pulsul mării.
Marea care ne desparte, marea care ne apropie – Mare Nostrum nu este doar apa în care înoată peștele, ci ea aduce cu sine o componenta de aventură culturală. Marea este un mediu pentru aventură, visare, dar și pentru schimbarea destinului.
Iar unul dintre laureații festivalului a fost chiar un scafandru renumit, Ilie Jeciu, specializat acum în pescuit, dar și deținător a unei colecții deosebite de obiecte găsite în mare, care spun, în rezumat, istoria lumii.
Dar în ceea ce privește activitatea gastronomică propriu zisă, mediul poate fi privit în primul rând ca furnizor de produs local. Iar la Black Sea Fish Festival am văzut produsul local folosit cu creativitate de specialiștii în arta culinară de la noi și din străinătate.
Este vorba în primul rând de peștele pescuit din Marea Neagră – iar cunoscători ai apelor precum Ilie Jeciu pot spune că, în condițiile unui pescuit ecologic, putem să ne bucurăm de majoritatea speciilor comestibile din Marea Neagră fără a le pune în pericol.
Terasa cu Ancore din Eforie Nord este recunoscută prin unicitatea sa datorată muzeului pe care-l găzduiește, un spațiu cultural în care tainele adâncurilor se revelează în fața vizitatorilor prin exponate diverse, din diferite perioade, de la costume de scafandri, până la nebănuite lucruri ascunse de mare și aduse la lumină de scafandri experimentați. George Voicu este bucătarul pe care îl găsiți în spatele unor preparate inedite, interpretări mundane pe care le puteți și pe acestea descoperi la Terasa cu Ancore. Am fost cu toții privilegiați să ne bucurăm de un live cooking show realizat de George Voicu cu pești din Marea Neagră, o provocare la aprofundarea unor cunoștințe legate de colectare, păstrare și procesare a vietăților din mare, până ajung în farfuriile noastre!
Ilie Jeciu, reprezentantul Nemo Pro Diving, recunoscut scufundător, care se ocupă de pescuit comercial la Marea Neagră, de procesare și colectare de pește ne-a împărtășit din experiențele sale, aprofundând dimensiunea cultural culinară a Mării Negre.
Zeca Florian, Executive Chef-ul de la Pirates Resort s-a concentrat, împreună cu colegii săi, pe interpretările unor rețete arhaice, dându-le o înfățișare contemporană, cum ar fi, de exemplu, ”tocana” de morun!
Am putut observa pentru prima dată cum se prepară și cum se tranșează o pisică de mare!
Al doilea tip de produs local pus în valoare este făina – producătorul român 7 spice furnizează făinuri de calitate înaltă pentru Horeca, din care maestrele italiene ale pastelor Marinella Ferigo si Albarossa Zoffoli au frământat și modelat tipuri de paste în cel mai pur stll italian.
Chef Mircea Toderaș a frământat cele mai bune blaturi de pizza – pe care le-a asezonat cu fructe de mare.
Mircea Toderaș împreună cu Chef Radu Zărnescu au prezentat mai multe tipuri de Pizza Gourmet într-un ”dialog” dintre un bucătar și un chef!
Când vine vorba despre Pizza cu pește, combinația dintre aluatul frământat și maturat din făina românească Castelana de la ȘAPTE SPICE și diversele creme obţinute din pește sau icre, ne oferă senzaţia de gust suprem care se materializează imediat după prima muşcătură. Varietatea speciilor şi a reţetelor care stau la baza cremelor elaborate din peşte pot fi o bază trainică pentru bucătăriile unităţilor cu profil Fine Dining.
Peştele crud marinat îşi păstrează foarte bine aspectul fizic, suculenţa texturii şi aromele care te trimit direct cu gândul la apa mării. În contact direct cu coca fierbinte a blatului de pizza el se perpeleşte exact cât trebuie să fie gătit fără a-şi pierde calităţile organoleptice.
Unul dintre cei mai mari specialiști din acest sector, Mircea Toderaș, multiplu medaliat în concursuri profesionale, ne-a delectat nu doar cu gustul, dar și cu partea vizuală a acestui sortiment de mâncare arhaică din sudul Italiei, care s-a consacrat la nivel mondial.
Chef David Ioan Răileanu a pus în evidență arta de mare precizie a preparatelor tempura cu pește și fructe de mare.
Chef David Ioan de la Oscar din Iași a uimit publicul într-o prezentare de fructe de mare ”învelite” în tempura și panko produse în Polonia de către compania Delta-Mar, care urmează să pătrundă pe piața românească cu o viziune originală asupra celor două produse! Tempura și panko demonstrează, alături de alte produse, forța pe care o are globalizarea, respectiv aducerea mai aproape de consumatori a unor bijuterii culinare, care ne erau în urmă cu câțiva ani necunoscute, dar care se potrivesc și spațiului nostru culinar, dăruind o nouă înfățișare unor preparate lăsate în uitare!
.
Reprezentanții țărilor prezente în eveniment și-au prezentat mesele tradiționale specifice spațiului lor cultural, evidențiind astfel moștenirea culturală culinară a zonei de proveniență, cei prezenți bucurându-se de gusturile și savorile ”de peste mări și țări”, într-o degustare liberă. Turcia s-a aflat sub bagheta lui Emrah Koksal Sezgin, președintele Asociației Bucătarilor din Turcia, slovacii conduși de Jan Duda, Președintele Euro-toques Slovacia, Chef Evi Kitsoni din Insula Chios, Grecia, echipa din Macedonia condusă de Mirko Mitrovski, Croația, reprezentată de Zeljko Neven Bremec, Președintele AKMER/SKMER, Italia reprezentată de Albarosa Zoffoli și Marinella Ferigo, precum și sârbii conduși de Momcilo Conic alături de conaționalii săi, reprezentanți ai Udruženje ugostiteljskih i turističkih poslenika Zoran Mirašević-Niš au creat spațiul celei de-a treia culturi, înlesnind dialogul culturilor, valențele interculturale, diferențele și similitudinile bucătăriilor lumii.
2) cultura
Pe mare vin schimburile culturale, marile culturi s-au dezvoltat în jurul mărilor. Oricât de primejdioasă, marea este locul în care călătorim, străbatem, în timp ce pământul ne atrage, ne absoarbe, ne menține în nemișcare, ne înrădăcinează.
Cazul particular fermecător cu care am făcut cunoștință la Black Sea Fish Festival a fost universul cultural al insulei Chios, din țara pentru care marea a însemnat dintotdeauna totul: Grecia.
Ca mediu, insula Chios oferă un microclimat special, pe placul omului, și leagăn pentru o vegetație specială. Nu am știut că această insulă este patria masticului – masticul natural crește numai acolo.
Masticul este de fapt rășina unui arbore, masticabilă (de aici numele) precum guma de mestecat.
Este în același timp dulce și fructele arborelui au o aromă specială, foarte plăcută – se extrage din ele o pudră, se face rachiul denumit mastic.
Ceea ce, a propos de schimburi culturale, mi-a amintit de un vodevil al lui Alecsandri care mă face să râd de câte ori mă gândesc la el. În piesa Rusaliile, un responsabil local primește o depeșă de la centrul ˝luminat ˝ în care i se comanda să sărbătorească o zi specială cu ˝solenitate și mastic˝. Responsabilul local este cam nedumerit, dar ordinul e ordin: adună mari cantități de mastic de la cârciumarii locali, însă rămâne în dubiu și se frământă intens cum să găsească ˝solenitatea˝! După o serie de aventuri cât se poate de hăzoase, aflăm că a fost o problemă de comunicare: ceea ce i se cerea era de fapt să sărbătorească cu solemnitate ziua onomastică a unui anume prefect!
Așa se face că toată copilăria și adolescența mea am râs cu poftă de mastic, dar nu aveam nicio idee ce gust are – vă spun cu mâna pe inimă că e divin și mulțumesc oaspeților din Chios!
Prezentarea Insulei CHIOS realizată de Giorgios Christakis, vice-primarul Insulei Chios, Grecia, însărcinat cu dezvoltarea antreprenoriatului, afacerilor maritime și turism ne-a adus mai aproape de ”țara masticului”, de elementele de turism și abordările gastronomice specifice insulei. Chef Evi Katsioni ne-a încântat cu preparate tradiționale din Insula Chios, subliniind similitudinile dintre bucătăriile noastre.
Însă pentru lumea întreagă probabil unul dintre cele mai prețioase daruri de peste mări a fost chiar ciocolata, de fapt bobul arborelui de cacao,
Așa că ciocolata este onorată în ultimii ani la Black Sea Fish Festival. Anul acesta au fost prezenți din nou ciocolatierii Elena Pavel și Vlad Niculescu, într-un masterclass care a inclus o demonstrație modelare a ciocolatei. Asta deoarece au prezentat cele mai noi praline create de ei la Sweeteria, respectiv Boem Atelier, în variante cu îndulcitori naturali și fără calorii, respectiv cu zahăr. Pralinele își dobândesc aspectul mega-atrăgător și datorită felului în care sunt modelate – iar acești ciocolatieri lucrează cu matrițe speciale, create pentru ei.
Desigur că tema a fost și ea marină – dacă anul trecut Black Sea Fish Festival a fost prilejul de a crea faimoasa de atunci pralină-perlă cu ciocolată albă și spirulină, anul acesta cei doi ciocolatieri ne-au propus ciocolata cu colagen, inspirat de darurile mării, în forme de scoici fantastice.
Elena Pavel împreună cu Vlad Niculescu au prezentat o gamă de produse funcționale dedicate menținerii frumuseții pielii, părului și unghiilor, Sweeteria – Sweeteria Chic – în care au folosit, pentru prima oară în România, colagenul din pui alături de colagenul din pește (până acum a fost exploatat doar colagenul bovin) în preparate de ciocolată, de asemenea au prezentat într-un spectacol de excepție diverse abordări ale ciocolatei evidențiate prin tema marină a evenimentului, într-un spectacol de neratat, desfătând deopotrivă copiii și adulții!
Dar poate că nimic nu mi s-a părut mai familiar și mai spiritual totodată decât alăturarea cvasi-permanentă între pâine și pește, alimentele mărturisitoare – la care se adaugă în mod firesc și vinul, prezent în eveniment prin gamele generoase de la Cricova.
Sommelierul Andrei Orbeșteanu a prezentat publicului spectator o gamă generoasă de vinuri de la crama Cricova, potrivite consumului preparatelor din pește. De la sosuri pregătite având ca bază spumantul, până la asocieri cu mâncăruri din pește dintre cele mai îndrăznețe, gamele de vinuri Cricova acoperă o varietate abundentă de arome și gusturi!
Revenind însă la pâine și peștele – pe lângă faptul că sunt mistice și biblice, la nivelul cel mai elementar alăturarea lor sugerează perfecta complementaritate între uscat, care reprezintă stabilitatea, și ape, care reprezintă mișcarea, transformarea.
Pâinile și peștele au fost omniprezente la Black Sea Fish Festival unde fabuloșii pești au fost însoțiți de pâine de la Vel Pitar, dar și cele mai atrăgătoare pâineturi, create de chef-brutarul Florin Matei, al cărui masterclass a fost cel mai iubit de cei mai mici copii, care au declarat pe dată că știu acum ce vor să devină: brutari!
Pizza cu fructe de mare din masterclassul maestrului pizzei Mircea Toderaș a dispărut cu o viteză aproape la fel de mare ca și papanașii regelul neîncoronat al papanașilor, Chef Marinel Dima. Toate masterclassurile s-au bucurat de aportul făinurilor Castelana de la 7 spice.
3 ) comunicarea generațiilor și incluzivitatea
Festivalul a găzduit și Culinariada, olimpiada tinerilor bucătari. În total, la cele două zile de festival au participat din plin 90 de elevi de la liceele de specialitate din țară, alături de profesorii lor. Au primit premii nu numai copiii campioni ai olimpiadei ci și profesorii lor care îi îndrumă în fiecare zi.
Printre elevi, o prezență aparte a fost grupul elevilor hipoacuzici de la Școala Sfânta Maria, care, prin eforturile Iuliei Drăguț și Asociației Euro-Est Alternativ, se bucură acum de o clasă de formare în specializarea bucătar, după ce ani de zile singura specializare care le-a fost accesibilă a fost cea de tipograf.
Mișcându-se liber prin atmosfera festivalului, de la un masterclass la altul, de la un maestru la altul, ajutând pe ici, pe colo, gustând de ici, de colo, copiii au deprins, informal dar chiar din acest motiv durabil, tot felul de secrete ale meseriei.
De altfel comunicarea între generații și culturi s-a evidențiat ca o constantă printre toți cei prezenți, care practic au lucrat împreună, maeștri și foști elevi deveniți la rându-le maeștri, colegi din mai multe țări care la aceste evenimente leagă prietenii profunde.
Organizația Euro-Toques România cu sprijinul Asociației Culturale Euro Est Alternativ în anul 2015 au demarat proiectul Culinariada, unicul Program Național de training-uri pentru elevii din învățământul de stat de specialitate, care vine în sprijinul profesorilor pentru a întări spiritul profesional ce trebuie indus noii generații de viitori profesioniști ai sectorului gastronomic și turistic sub însemnele gastronomiei sustenabile. Și anul acesta s-a desfășurat competiția profesională pentru cei tineri, într-un număr fără precedent, astfel 90 de tineri însoțiți de cadre didactice și traineri, competitori în cursa pentru Marele Trofeu al Mării Negre, s-au aliniat la start pe data de 15 septembrie.
Juriul acestei ediții a Culinariadei a fost compus din Jan Duda- Președintele Euro-toques Slovacia (Președintele Juriului), Momcilo Conic (căpitan de echipă de jurizare)- profesor, Serbia, Chef Mirko Mitrovski- Macedonia, Lenuța Fotea- cadru universitar la Universitatea Șiințele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Chef Elena Pădurariu- proprietarul restaurantului ”Plopii fără Soț” din Iași, Emrah Koksal Sezgin (căpitan de echipă de jurizare)- Președintele Asociației Bucătarilor din Turcia, Chef Albarosa Zoffoli- Italia, Chef Marinella Ferigo- Italia, Chef Șipoș Dorel- Târgu Mureș, Ilie Jeciu- Nemo Pro Diving, Georgiana Peruc- proprietarul brutăriei artizanale ”Pan Artisan”, Iași, Zeljko Neven Bremec- Președintele AKMER/SKMER, Croația, Miki Angelovski- Președintele Organizației Umanitare Angelcinja – Хуманитарна организација Ангелчиња – ХОА.
Sub influența creativă a sloganului „The Power of The Blue Storm”, juniorii proveniți din diverse zone ale țării și din străinătate: Școala Profesională Sfânta Maria, București , Liceul Tehnologic ” Constantin Brâncuși”, Sfântu Gheorghe, Liceul Tehnologic P.S. Aurelian, Slatina, Liceul Dimitrie Cantemir Dărăbani, jud. Botoșani, Colegiul UCECOM ,, Spiru Haret”, București , Colegiul Tehnologic Viaceslav Harnaj, București, Colegiul Tehnic ,,DINICU GOLESCU”, București, Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni, județul Botoșani, Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iași, Liceul Tehnologic Dobrogea Castelu, Constanța, Liceul Tehnologic Gheorghe Miron Costin, Constanța, Liceul Tehnologic Nicolae Dumitrescu Cumpăna, Constanța, Restaurantul Colina, Bistrița, Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”, Techirghiol, Colegiul Tehnic ”VALTER MĂRĂCINEANU”, București, Colegiul Comercial” Carol I”, Constanța, Restaurantul ”Plopii fără soț”, Iași, Serbia, High school ” Josif Josifovski” Gevgelija, High School ” Dimitar Vlahov” – Strumica, High School ” Lazar Tanev” – Skopje, Association for afirmation of young cateriers- ESCOFIER- Strumica, Slovacia, Turcia au excelat gătind, aducând școlilor de specialitate pe care le-au reprezentat onoarea de a se număra printre cele mai bune la nivel național și internațional!
Câștigătorul trofeului, cel care va reprezenta România la competiția internațională din Malaezia la sfârșitul acestui an, este Ionuț Șutu din Bistrița, de la restaurantul Colina. În vârstă de 15 ani, împliniți pe data de 14 septembrie, Ionuț a uimit juriului cu un preparat complex, înregistrând 95,14 puncte. Cupa evenimentului, locul al 2-lea în clasament, a fost ocupat de Gafița Paula de la Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iași, cu un punctaj de 94 de puncte, i-a urmat pe locul al treilea, Mihaela Cristea de la Restaurant ”Plopii fără soț” din Iași, cu un punctaj de 92,57 puncte, pe locul al patrulea, cu același punctaj de 92,14 puncte s-au clasat elevele Colceriu Sara- Teodora de la Liceul Tehnologic ” Constantin Brâncuși” din Sfântu Gheorghe și Busuioc Maria Mirabela de la Liceul Tehnologic Economic de Turism din Iași, care ne vor reprezenta în Serbia, în cadrul Cupei în Gastronomie organizate la Nis, în anul 2025 (GASTRO TOURISM FESTIVAL 2025).
Câștigătorii străini din cadrul competiției Culinariada au încântat ochii privitorilor cu preparatele pe care le-au realizat, obținând punctaje deosebite, astfel, câștigătoarea trofeului pentru categoria competitorilor străini a fost Elena Tasevska din Macedonia cu 95 de puncte, din Turcia, Tunahan YAYKINDAĞ a căștigat locul al II-lea cu 94 de puncte, locul al III-lea a fost câștigat tot de un reprezentant din Turcia, SUDE ÇULHAOĞLU cu 93 de puncte, locul al IV-lea a fost câștigat de Serbia prin VELIKO PESIC. Au fost acordate 23 de medalii de aur, 51 de medalii de argint și 16 medalii de bronz.
Toți profesorii, mentorii au fost onorați cu diplome și medalii, recunoaștere a eforturilor lor de a susține tânăra generație în procesul dezvoltării personale și profesionale.
Impresionat de implicarea activă și a mentoratului pe care-l oferă copiilor, Mirko Mitrovski, liderul echipei culinare a Macedoniei, care a participat la mai multe activități organizate în țara noastră, a formulat invitația de participare în cadrul competiției pentru tineri Tasty Strumica organizate de ”The association for affirmation of young caterers “Escoffier”, în perioada 29-30 septembrie 2024, în Strumica, North Macedonia, doamnei profesoare Ioana Stuparu de la Liceul UCECOM Spiru Haret din București, care va participa cu elevii Stroe Murasawa Yoko Ioana Sachiko, Tiu Denisa și Vătafu Adelin, doamnei director Ileana Florea de la Colegiul Tehnic Dinicu Golescu din București, care a delegat pe doamnele profesoare Niculcea Valeria Larisa și Bratu Anca Ioana de a-i însoți pe elevii Alexandru Roberta și Bruj Alin Mihail, elevi care s-au remarcat în Culinariada desfășurată în cadrul Black Sea Fish Festival/Festivalul Peștelui Durabil Românesc, ediția 2024.
4) praxisul
Sustenabilitatea este ceea ce facem și nu neapărat ceea ce spunem
Masterclassurile au evidențiat măiestrii, dar și solidaritatea și cooperarea naturală a chefilor. Sub ochii noștri, fiecare devenea pe rând protagonist și ajutor de bucătar.
5) senzorialitatea și buna dispoziție
La acest cel mai mare curs de sustenabilitate care a fost Black Sea Fish Festival, cum spuneam, nu s-au luat notițe, nu s-au ținut discursuri, nu au fost flipcharturi, ci s-a gătit rafinat și s-a râs copios și mai ales s-au povestit povești. Așa s-a învățat – mult și intens!
Pentru că înveți intens atunci când înveți din mai multe surse care vin pe mai multe canale senzoriale și se suprapun într-un mesaj convergent.
Iar fiecare din momentele principale ale celor două zile intense de festival ne-a vorbit cu elemente din toate cele 5 limbaje ale sustenabilității.
Fine Dining Sessions
Recunoscuți atât pe plan național, cât și internațional, colegii noștri David Ioan, Ciprian Savin, Răzvan Bloj, Zeca Florian, Bogdan Cruciug, Ardelean Vasile Bogdan, Vasile Bădilă au demonstrat că produsul local poate fi interpretat în manieră fine dining, preparatele fiind create chiar în fața publicului spectator în prezentări exclusiviste.
Fish Live Cooking Show/ Prezentări
Colegii noştri din Euro-Toques România şi Asociaţia Culturală Euro Est Alternativ au făcut demonstrații de pregătire ale peștelui în mod tradițional, dându-le acestora o viziune contemporană. Szabi Lengyel a gătit la ceaun „Halászlé”-adică ‘Supa pescarului’ rețeta maghiară, Edgar Otvos a realizat o plachie de crap, un ”tort” de halibut, frigărui de creveți, Radu Gârba a pregătit ciorbă de pește,dar l-a și asistat pe colegul său, David Ioan la show-ul de preparate realizate cu tempura și panko, Dana Gârba ne-a încântat cu dulciuri tradiționale, la fel și Marinel Dima, care a adus interpretarea sa asupra papanașilor la un rang superior, Cristian Păpușoiu a pregătit scoici la ceaun, ciorbă pescărească, iar Maria Mitan, din Brașov, ne-a prezentat o suită de startere din pește sub sloganul ”Marea de la munte”!
De la paella cu fructe de mare, la icrele de pește din munții Făgăraș, la ciorba de pește din Delta Dunării, publicul spectator a avut șansa unei incursiuni în universul culinar românesc, dar și a celui străin, bucurându-se de varietatea speciilor de pește gătite la fața locului, a diverselor tehnici de preparare, ale abordărilor dintre cele mai îndrăznețe, ale asocierilor neînchipuite cu băuturi și vinuri.
Începusem să scriu că munca acestor maeștri ai artei culinare nu ar putea fi niciodată înlocuită de un AI, că meseria pe care o învață acești copii nu este în pericol să fie uzurpată de vreun AI, pentru că un grăunte de sare nu poate fi cuantificat, așa cum nici dragostea, ca sarea în bucate, nu poate fi cuantificată.
Exact în acel moment însă, harnicul telefon pe care am scris asta mi-a pus imediat sub nas un video cu un inventator chinez care a creat robotul bucătar:
https://www.scmp.com/video/science
Totuși, nimic în acest video despre rezultate, despre aprecierile consumatorilor și despre efectele pe termen lung. Numai o neliniștitoare (sau nostimă) asemănare cu Timpurile noi ale lui Charlie Chaplin.
https://www.youtube.com/watch?v=UwahG1s4dqI
https://www.youtube.com/watch?v=6n9ESFJTnHs
Pentru că ma încăpățânez să spun, alături de dr Iulia Drăguț și, de altfel, alături de cei mai pătrunzător antropologi ai lumii: niciodată mâncarea nu e doar mâncare, ci un aparat de gândit și de simțit!
