Este capacitatea noastră de a descrie spațiul (în cuvinte, sunete sau imagini) o măsură a capacității noastre de a ne poziționa în spațiu? Între a privi și a fi privit, între scoptophilia și scoptophobia, între pudoare și exhibare, între fotografie și poză, între spontan și regizat, între banal și senzațional, între identic și diferență, între mișcare și fix, între natural și artificial, selecția Călinei Coman sub titlul Living Spaces te invită să te poziționezi. Liber?
Din textul curatorial mi-a atras atenția conceptul de enlivenment, propus de filosoful Andreas Weber, care sugerează înțelegerea lumii ca organism viu, constituit din relatii reciproce si procese de coexistentă. Spațiul poate fi privit, astfel, ca parte vie a unei ecologii a relaților dintre oameni, corpuri, materie, corp, spațiu și mediu, aflate într-un schimb reciproc.
Living Spaces adoptă aceastá perspectiva asupra relațiilor dintre corp, spațiu și mediu şi reuneste fragmente din zece proiecte dezvoltate independent, fiecare apartinánd unui registru distinct al fotografiei contemporane; de la fotografia documentará și documentarul poetic la fotografia-jurnal, fotografia regizată (staged photography), performativá, precum și practici contemporane de lucru cu arhiva -, intr-un organism vizual.
Deși fiecare serie pornește din contexte geografice, istorice si biografice diferite toate converg către aceeași intrebare: in ce fel construieste spațiul experiențe și cum este spatiul, la rândul sáu, construit prin experiențe?
In lucrările lui Bogdan Gîrbovan, interiorul domestic devine una dintre cele mai limpezi expresii ale acestei relații. Seria 10/1 pornește de la o arhitectură standardizată – zece garsoniere identice, dispuse una deasupra celeilalte intr-un bloc construit in Bucureștiul anilor „60. Fotografiate din acelasi punct, incaperile insă dezvăluie că uniformitatea spațiului este doar aparentă: fiecare cameră poartă amprenta celor o locuiesc, iar obiectele, mobilierul, lumina și urmele vieții de zi cu zi construiesc portrete ale locatarilor.
In seria gray (Gy), Mateescu încearcă reprezentarea fotografică a efectelor invizibile produse de radioterapie asupra corpului. Fotografiile realizate înainte si dupa fecare sedintă de tratament explorează tocmai incapacitatea imaginii de a surprinde procesele biologice care se petrec dincolo de suprafața corpului.
Pentru Bill Ellis locuirea nu mai este legata de un spațiu stabil, ci de insași experiența navigării dintr-un loc in altul. Alcätuind un jurnal vizual, imaginile din seria Commuter documentează drumul recurent dintre New York si Pennsylvania.
Despre călătorie, desprindere și apartenență vorbesc și lucrările Claudiei Retegan, pornind de la propria experiență în calitate de emigrantă în Statele Unite.
Mărturisesc că favorita mea este o imagine fără oameni și locuire, dar care răspunde unei mai vechi curiozități ale mele: deși plasticul este cvasiprezent în existența noastră, reprezentările artistice ale plasticului sunt o provocare pe care nu prea mulți artiști și-o asumă (cu excepția celor care îl folosesc ca atare, în instalații). Însă pe mine mă fascinează picturile sau fotografiile plasticului, iar imaginea Irinei Rozovsky este una dintre cele mai expresive pe care le-am văzut. Face parte din seria Black Mountain Heart, realizată in fostul spațiu iugoslav. Prezența vie a plasticului spune istoria oamenilor – consumatori, poeți, artiști, absenți.
În Girl Pictures, Justine Kurland imaginează comunítăți de adolescente care ocupă peisajul american ca pe un spațiu al libertății, solidaritătii si pesibilitătii, construind o lume in care apartenența se naște din relațile dintre ele.
Nu în ultimul rånd, relatia dintre corp si spatiu este evocatoare in practica lui Sebastian Stumpf, unde propriul corp devine instrumentul prin care artistul testează si negociază relația cu spațiul.
Concepută ca prima parte a unui proiect expozițional desfășurat in două etape, expozitia propune o privire asupra corpului și spațiului ca experiență trăită, fundamental inscrisă condiției umane.
Expoziția LIVING SPACES este deschisă la ⅔ galeria de pe Strada Franceză nr 4 din București până pe 27 august 2026. Detalii pe https://2pe3galeria.ro/
