De la prețul grâului la pâine: expoziția Cinci hectare explorează agricultura României prin design
Expoziția se deschide pe 24 septembrie la FABER, în Timișoara, și reunește cercetarea sociologului Norbert Petrovici cu șase proiecte de design dezvoltate în colaborare cu producători, cercetători și comunități din Banat. Curatoriată de Martina Muzi, „Cinci hectare” poate fi vizitată gratuit până pe 15 noiembrie 2026.
Cine stabilește prețul cerealelor românești? Ce schimbă accesul la depozite, apă și tehnologii digitale în viața unei ferme? Și cum ajung aceste decizii să influențeze hrana pe care o consumăm? Expoziția „Cinci hectare”, cea de-a patra ediție a programului Design Signals inițiat de FABER, explorează aceste întrebări prin cercetare, obiecte și experiențe care pornesc de la lucruri familiare: pâine, brânză, prune, semințe și rețete.
Titlul expoziției pornește de la un prag definitoriu pentru agricultura românească. Potrivit Anchetei structurale în agricultură din 2023, 90% dintre cele 2,82 milioane de exploatații agricole ale țării au mai puțin de cinci hectare, dar lucrează împreună doar 22,9% din suprafața agricolă. La polul opus, fermele de cel puțin 50 de hectare reprezintă numai 1% din total, însă lucrează 53,1% din teren.
Diferențele dintre ferme privesc și accesul la tehnologie, finanțare și infrastructură. Cercetarea sociologului Norbert Petrovici urmărește traseul cerealelor de la fermă la procesatori, depozite, comercianți și piețe financiare internaționale. Ea arată cum prețurile sunt stabilite în mare măsură departe de locul producției, în timp ce o parte importantă a riscurilor legate de investiții, vreme și recoltă este suportată de fermieri și de gospodăriile lor.
Datele colectate de utilaje, imaginile din satelit și platformele digitale schimbă, la rândul lor, modul în care este cultivat pământul. Aceste tehnologii pot crește eficiența, dar introduc și noi dependențe față de echipamente, software, standarde de date și rețele de distribuitori.
„Cinci hectare ne oferă o măsură concretă prin care putem pătrunde într-un sistem mult mai amplu. Ne permite să privim îndeaproape felul în care sunt distribuite pământul, tehnologia, infrastructura și cunoașterea și să vedem cum deciziile luate mult dincolo de fermă ajung să se materializeze într-un anumit teren. Designul ne poate ajuta să urmărim aceste relații pornind din Timișoara, să punem în dialog forme diferite de expertiză și să facem mai ușor de înțeles structura sistemului agroalimentar”, explică Martina Muzi, curatoarea Design Signals.
Cercetarea sociologică a fost continuată prin vizite la ferme, fabrici, piețe, brutării, livezi și institute de cercetare din Timișoara și din regiunea Banat. Designerii invitați au lucrat cu interviuri, fotografii, documente, materiale și practici întâlnite pe teren, dezvoltând șase proiecte care transformă structurile economice și tehnologice în obiecte și experiențe accesibile publicului.
În Amintiri destrămate, Alina Turdean pornește de la rețete, cunoștințe agricole și povești culese de la comercianți din piețe, mici fermieri și membri ai unor cooperative din Timișoara și Armeniș. Proiectul reunește un caiet realizat din hârtie veche, rețete brodate pe pânză de in și tacâmuri neconvenționale create din lut, făină, fân și cereale. Păstrarea semințelor, conservarea hranei, gătitul și mesele comune sunt prezentate ca practici prin care cunoașterea agricolă poate fi transmisă mai departe.
Bruno Baietto folosește pâinea ca mărturie materială a muncii, tehnologiei și infrastructurii. Proiectul Până asudă grinda pornește de la două sisteme de producție din Banat: Pită de Pecica și brutăria Prospero. Pâinile sunt utilizate ca mulaje temporare pentru obiecte din sticlă suflată, care păstrează urmele coajei, miezului și fermentației și surprind întâlnirea dintre munca manuală, microorganisme și producția mecanizată.
În Himera, Studio NOFF cercetează altoirea prunilor și felul în care această practică a contribuit la păstrarea soiurilor locale din Banat. Tehnicile de tăiere, îmbinare și legare sunt transpuse într-o colecție de veselă care încorporează altoaie din pruni locali. Lucrarea pune în dialog cunoașterea agricolă transmisă între generații cu tensiunea dintre diversitatea soiurilor și standardizarea producției.
Studio Eidola abordează compactarea solului, una dintre consecințele mai puțin vizibile ale agriculturii mecanizate. Pentru Heavy Duty, studioul folosește cernoziomuri colectate din situri agricole din județul Timiș și reproduce presiunea exercitată prin trecerile repetate ale utilajelor grele. Fisurile apărute în sol sunt umplute cu var, iar o reacție chimică temporară face vizibile presiunea acumulată și pierderea spațiilor prin care apa, aerul și organismele vii s-ar deplasa în mod normal.
Alexandra Lăcătușu, Ioana Man și Yaoyao Meng dezvoltă, în proiectul Mușchii, suprafețe poroase destinate cultivării unor micro-ecologii. Materialele combină celuloza rămasă din producția uleiului de floarea-soarelui cu praf de piatră, două produse secundare disponibile în regiune. O stație de cultivare monitorizează activitatea fotosintetică a mușchilor și o traduce în sunet, propunând o altă perspectivă asupra apei, biodiversității și relației dintre spațiul construit și procesele vii.
În Drumul oilor, Roberta Di Cosmo urmărește transformările prin care trece păstoritul la marginile în expansiune ale Timișoarei. Pornind de la cercetarea realizată alături de Roxana Triboi și de la colaborarea cu producători locali, artista transformă un jgheab folosit pentru hrănirea sau adăparea oilor într-un echipament pentru prepararea brânzei. Lucrarea leagă cunoașterea pastorală de schimbările climatice, dezvoltarea urbană și accesul tot mai fragmentat la pășuni.
Expoziția este amenajată sub forma unei piețe, extinzând funcția acesteia dincolo de schimbul comercial, către informare și cercetare. Reprezentările de date, produsele agricole și mostrele materiale sunt organizate printr-o structură de tuburi metalice care traversează spațiul, formează vitrine și conectează diferitele povești. Obiectele familiare devin astfel puncte de acces către rolurile mai puțin vizibile ale datelor, reglementărilor, climei și logisticii.
O vizualizare bazată pe cercetarea lui Norbert Petrovici urmărește circulația recoltelor, prețurilor și riscului între fermieri, procesatori, infrastructurile de depozitare și transport, traderi și piețele internaționale. Expoziția include și trei eseuri video dedicate utilajelor, irigațiilor și îngrășămintelor, precum și propunerile dezvoltate de studenți în cadrul Young Matters pentru agricultura urbană.
Programul The Kitchen extinde expoziția prin ateliere, mese și evenimente în care produsele agricole își continuă transformarea în hrană. Practici precum prepararea, conservarea și împărțirea mâncării devin modalități prin care întrebările economice și tehnologice pot fi înțelese prin experiențe cotidiene.
Expoziția poate fi vizitată la FABER, în Timișoara, în perioada 24 septembrie – 15 noiembrie 2026. Programul de vizitare este miercuri–vineri, între orele 14:00 și 20:00, și sâmbătă–duminică, între orele 10:00 și 20:00. Accesul este gratuit.
Design Signals este un program anual de cercetare și design dezvoltat de FABER și curatoriat de Martina Muzi. Primele trei ediții au investigat industria auto, în 2023, industria textilă, în 2024, și industria chimică, în 2025.
Design Signals este finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de arhitectură și de Uniunea Europeană prin programul Culture Moves Europe, și este susținut de Băncii Transilvania și Hamilton Central Europe.
Detalii pe; https://faber.ro/
Alte detalii aici: https://palindrom.eu/faber-prezinta-design-signals-cinci-hectare/
Un model asemănător de cercetare marca FABER a fost prezentat inclusiv la București – am scris despre el aici: https://palindrom.eu/legaturi-chimice-si-afinitati-elective/
