1 an oficial de palindrom a fost undeva în octombrie, dar acum abia vede lumina.
Până una-alta, noi începuturi!
Dragii mei, bun găsit sau bun regăsit, probabil nu vă așteptați să mă găsiți pe un canal video, e bine s-a întâmplat.
În primul rând că pe 27 octombrie palindrom.eu a împlinit un an.
Sper ca toți să fi auzit până acum de palindrom.eu. Acest an mi-am propus să trimit mail-uri la fiecare dintre voi cu recomandarea aceasta. Evident, nu am reușit și-l mulțumesc celor care au intrat totuși fără o recomandare specială și au vizionat palindrom.eu.
Acum, când site-ul a făcut un an, ca și atunci când l-am lansat, niște astre s-au aliniat într-un mod foarte favorabil și prin amabilitatea prietenilor de la Amaze (https://www.a-maze.ro/) am putut să înregistrez acest video special, le mulțumesc din suflet.
Și în acest video aș vrea să nu să suflu neapărat în lumânări că nu e cazul, nici în lumânărică, doar să vă aduc aminte că după un an cum spune marele nostru înaintaș Jacques Lacan mergem în stadiu oglinzii, am depășit mica copilărie și ne privim în față și atunci avem un fel de coeziune a eului.
M-am gândit că e momentul să sfârșesc cu adevărat cu copilăriile și să pornesc în ceea ce mi-am dorit de-a lungul timpului, practic, de când am pornit cu această facultate de psihologie, acum nu mai menționez câți ani, oricum eram a doua generație de psihologi lansați în anii care au urmat reînființării facultății după Revoluție.
Detalii pe aici: https://palindrom.eu/cine-vorbeste-roxana-melnicu/
Ce m-a mânat pe mine acolo? Pe mine m-a mânat dorința de a înțelege într-un mod profund, nuanțat și cât se poate de larg ceea ce ne mișcă și am pornit atunci cu ideea că ceea ce știm despre noi este ceea ce ne mișcă și cumva acesta este mecanismul care conduce lumea și schimbă lumea.
Ei bine, am încercat să continui această idee de-a lungul vieții pe principiu că psihologia nu e neapărat ceea ce se învață, ceea ce se predă, ci acea cunoaștere despre om care se răspândește în societate.
Și atunci am făcut jurnalism și cumva am încercat să aduc mai aproape de corpul social toată această cunoaștere. Nu știu în ce măsură am reușit, acum însă lucrurile sunt foarte accelerate, toată lumea știe, și acest cuvânt pe care l-am menționat la început, mecanism, ne conduce în zilele noastre.
Și pentru că ne conduce și pentru că punctul de vedere tehnologic a ajuns să fie dominant, m-am gândit să creez acum o nouă abordare pe care o veți vedea pe site, un nou proiect care cred că va schimba felul în care ne vedem și în care ne vom vedea în viitor.
Se numește curs de tehnologii psihosociale și este un nou format care vă va include și pe voi în egală măsură în care mă include și pe mine.
De ce? Pentru că este un proiect de cercetare pe care putem să-l privim și ca pe un proiect artistic dar este un proiect în primul rând de cunoaștere în care folosind tehnici, aș zice eu, socratice, încercăm să ajungem la cunoașterea acelor idei care ne conduc la evaluarea lor și la dezbărarea de ideile date de-a gata.
Vom vedea ce înseamnă tehnologia socială, vom vedea ce este opusul tehnologiei sociale, ne vom întreba dacă există un opus al acesteia.
Nu este un curs care va preda o cunoaștere deja existentă, nu este un curs care va înlocui un curs clasic de psihologie, ci îl va completa. Este, practic, un demers și un proces.
Sigur, o să vă mirați că citesc de pe o hârtie, dar, realmente, fiind un proces, și eu sunt foarte emoționată în acest moment, trebuie să știm cu toții că în momentul în care ni se pune oglinda în față, lucrurile se schimbă pentru noi.
De fapt, asta a fost și ideea palindromului pe care am încercat să o urmăresc timp de un an. La fel, cred că până și palindromul pe care îl vedeam ca ceva care merge foarte repede, merge mult prea încet pentru timpurile noastre.
Deci, acest demers al meu vrea să ajute să găsim întrebările potrivite și nu neapărat să ne dăm răspunsuri și, mai mult decât atât, să tolerăm lipsa răspunsului.
Cuvântul de ordine sau mod de passe, cum ar spune iar înaințașul nostru Lacan, este Împăratul E Gol.
Împăratul E Gol, după cum știm cu toți, este strigătul acelui copil care spune evidența. Toată lumea știe că Împăratul E Gol, lumea nu spune de teama autorității. Ei bine, copilul inocent are curajul să treacă peste autoritate și să spună adevărul.
Cu toții avem capacitatea de a înțelege aceste lucruri care ne definesc și care definesc societatea contemporană. Trebuie numai să ne punem întrebarea. Și asta este ceea ce încet, încet vom obține printr-un demers de gândire pur și simplu.
Este ceea ce vă propun. Încă o dată nu sunt cunoștințe, nu veți învăța, nu veți lua notițe sau veți lua notițe pentru că, fiind un instrument de gândire va avea nevoie de o întreagă cunoaștere ajutătoare, de alte lecturi și de alte puncte de vedere.
Ca să vă povestesc puțin, ilustrul meu predecesor, Nietzsche, spunea undeva în cartea sa Amurgul Idolilor: eu sunt un psiholog bătrân care filozofează cu ciocanul. De ce filozofa el cu ciocanul? Pentru a distruge idolii. Idolii fiind ideile date de-a gata.
Eu de la Nietzsche nu am moștenit bătrânețea, sper, ci am moștenit ceea ce el povestea mai departe și anume pasul ușor de dans, iar arma mea nu este ciocanul, ci este sabia.
Sabia gândită nu neapărat ca o armă ofensivă, ca un instrument de război, ci ca o prelungire a corpului omenesc, ca un instrument mai subtil, mai eficient, mai lung și mai rafinat decât briciul lui Occam, de exemplu.
Este prototipul ei este sabia Tai Chi. De ce spun că este această sabie din Tai Chi și de ce întotdeauna o să menționez în acest curs? Pentru că întotdeauna voi face apel la legătura noastră cu corpul.
În corpul cursului, vorbim mereu despre conexiunea cu corpul și voi recomanda întotdeauna o practică a corpului, o practică activă.
Ca și discursul nietzschean, și cursul de față are poate meteahna de a nu-și propune un sistem.
Deoarece, ca și capetele de balaur pe care le taie sabia lui Făt-Frumos, idoli au puterea de a se regrupa. Și atunci, în momentul în care noi organizăm în prealabil ideile, cumva, ele deja și-au pierdut puterea fertilă.
Ca urmare, o să abordăm mai degrabă fragmentul și o să pornim întotdeauna de la probleme actuale. Pentru că, toți știm, tehnologia ne spune cum să.
Întrebarea clasică: cum recunoaștem o tehnologie?
O recunoaștem deoarece începe cu întrebarea: cum să? Iar în momentul în care acest cum să se raportează la factorul uman și îi prevede comportamentul și îi prescrie comportamentul, atunci avem de a face cu o tehnologie psihosocială.
Deci, cum vă spuneam, o să pornim de fiecare dată de la o problemă concretă din cotidian, pentru a ne pune întrebări asupra aceea ce ne mișcă, de aceea ce îl mișcă pe cotidian, asupra naturii problemei și a naturii răspunsului.
Ceea ce doresc cumva în viitorul apropiat de la voi este sprijinul vostru, ajutorul și participarea în sensul în care aș dori să aflu ce vă interesează, despre ce să vorbim în viitorul apropiat, ce vă neliniștește, ce critici, ce doleanțe ați mai avea și când și cu ce
să începem.
Vă rog să scrieți pe căsuța din site-ul palindrom.eu, puteți scrie și pe social media, dar vă aștept cel mai mult pe palindrom.eu ca să pot să centralizez acolo toate întrebările și doleanțele voastre.
Să știți că va fi foarte dinamic și foarte mult se va desfășura în dialog cu voi. Într-un dialog care poate fi inclusiv privat. Veți avea detalii în curând pe palindrom.eu.
Acum îmi cer scuze în primul rând că probabil am vorbit mai mult decât intenționam dar aș vrea să știți că mă gândesc la voi și mă gândesc în special la o schimbare care mi se pare în momentul ăsta binevenită.
Aș minți să vă spun că știu exact ce se va petrece, e onest să spun că nu știu, dar este ceva ce aș dori să creez împreună cu voi. Vă mulțumesc foarte mult și sper să ne regăsim cu bine în curând.
Vă mulțumesc foarte mult că ați intrat și ați vizionat acest mic preambul și vă invit, dacă vi se pare interesant și dacă credeți că aveți prieteni interesați, să dați share acestui început de curs pentru a începe o mică mișcare.
De asemenea, mulțumesc din tot sufletul partenerilor și prietenilor și celor care au intrat și au comentat și au participat și m-au susținut în cursul acestui prim an.
Vă iubesc!
