Tu de ce nu dormi?Poate te-au întrebat alții sau poate te întrebi singur. Cu ocazia Zilei Mondiale a somnului, marcată anul acesta pe 15 martie, CIPRA a dat publicității cel mai nou studiu asupra obiceiurilor de somn ale românilor.
Așadar, de ce este atât de interesant acest domeniu de studiu? Pentru că viața noastră fizică și psihică nu poate fi concepută fără somn. Orice afectare a calității somnului ne va afecta pe termen scurt sau lung calitatea vieții și chiar sănătatea fizică și/sau psihică. Cele mai noi cercetări arată că ceea ce este somn de calitate sau suficient pentru o persoană poate să fie diferit de ceea ce înseamnă somn bun pentru altcineva. Este și ceea ce constată simțul comun, și sunt mulți care susțin că „așa dorm eu“ „trei ore de somn îmi ajung“ etc.
Dar ceea ce omite simțul comun este că dincolo de această variabilitate care există, într-adevăr, există și niște caracteristici comune ale sistemului nervos care vin la pachet cu apartenența la specia umană. Printre ele și aceea că sistemul nervos, acest „tablou de comandă“ al întregului organism pur și simplu nu funcționează în regim „continuu“ și are nevoie de pauze.
În plus, noile cercetări arată că aceste pauze sunt de fapt „lucrări de mentenață“ atât pentru psihic cât și pentru fizic. Somnul, prin toate fazele sale, și visul, prin toate fazele sale, sunt esențiale pentru ca un om să funcționeze la parametrii umani care îi sunt proprii.
Este suficient să observăm ce se întâmplă cu prizonierii care sunt torturați prin deprivare de somn: pe măsură ce orele de nesomn se acumulează, ei devin din ce în ce mai fragili și mai vulnerabili fizic și psihic.
Problema deficiențelor de somn de toate felurile a intrat de ceva vreme în atenția OMS; acestea pot duce la probleme de memorie, de concentrare, la anumite afecțiuni (inclusiv boli de inimă, digestive etc.) și chiar la repercusiuni mai grave, precum accidente (de circulație, casnice, la locul de muncă).
Începând cu anul 2008, în ziua de vineri care precede echinocțiul de primăvară (anul acesta, pe 15 martie) este marcată Ziua Mondială a Somnului, la inițiativa Asociației Mondiale a Medicinei Somnului. Scopul este acela de a crește gradul de conștientizare asupra impactului semnificativ pe care somnul îl are asupra stării de sănătate fizică și mintală a oamenilor. Rezultatele studiului anual realizat de asociația CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză confirmă importanța majoră a somnului în viețile românilor, acesta situându-se pe locul 2, după alimentație, în topul aspectelor cu impact asupra calității vieții. Pentru femei, impactul modului în care se odihnesc este sensibil mai mare, cu un procent de 57%, comparativ cu 50% pentru bărbați.
Media timpului petrecut de respondenți înainte de a adormi este de 22.9 minute, iar 41% declară că adorm în 10 minute sau mai puțin. Cât privește durata medie a somnului, aceasta este de 6.9 ore pe noapte; 14% dintre respondenți dorm mai puțin de 6 ore, în vreme ce pentru majoritatea (34%) durata medie de ore de somn pe noapte este 7.
Aproximativ jumătate dintre respondenții CIPRA sunt afectați cel puțin uneori de consecințele lipsei de somn, de la dificultăți de concentrare (57%) sau probleme cu memoria (51%), până la incapacitatea de a fi productivi la job (36%) sau ațipit în timpul zilei (34%). Totodată, 44% dintre respondenți renunță la activitățile care le fac plăcere și 42% evită interacțiunile sociale din cauza odihnei insuficiente.
Conform studiului CIPRA, calitatea somnului este considerată bună de către 39% dintre respondenți (în special bărbați – 45%, comparativ cu 34% dintre femei), în timp ce 52% declară un nivel mediu al calității somnului. Aproximativ jumătate dintre respondenții CIPRA sunt afectați cel puțin uneori de consecințele lipsei de somn, de la dificultăți de concentrare (57%) sau probleme cu memoria (51%), până la incapacitatea de a fi productivi la job (36%) sau ațipit în timpul zilei (34%). Totodată, 44% dintre respondenți renunță la activitățile care le fac plăcere și 42% evită interacțiunile sociale din cauza odihnei insuficiente. În plus:
61% dintre respondenți dau vina pe stresul din timpul zilei, ca factor principal care le afectează calitatea somnului.
40% dintre respondenții au perceput o influență negativă mare sau foarte mare a scumpirilor asupra somnului/odihnei.
41% petrec prea mult timp pe telefon înainte de culcare, respectiv la televizor (35%), și din acest motiv somnul lor are de suferit
33% mănâncă sau beau cu puțin timp înainte de ora de culcare, de aceea nu se odihnesc cum ar trebui.
15% ajung târziu acasă de la serviciu, ceea ce le scurtează timpul disponibil pentru somn.
„Lipsa unui somn de calitate are pentru organism efecte la fel de puternice precum lipsa hranei, a apei sau a oricărui alt element vital, afectează de la imunitatea organismului până la modul în care performăm în viața de zi cu zi, personal și profesional. Tocmai din aceste motive, pe site-ul CIPRA avem o secțiune dedicată somnului, unde abordăm împreună cu experții noștri toate aspectele care pot diminua sau, dimpotrivă, îmbunătăți calitatea somnului. Totodată, este esențial ca oamenii să conștientizeze faptul că, atunci când suferă de insomnie sau alte probleme care le afectează dramatic calitatea somnului, pe lângă schimbări ale priorităților și stilului de viață, există specialiști la care pot să apeleze, de la medicul de familie până la psiholog sau chiar somnolog, specializare medicală dedicată tratamentului disfuncțiilor și bolilor somnului“, declară Constantin Bratu, Președinte CIPRA.
Organizarea și relaxarea, soluțiile pentru somn mai bun
Întrebați despre aspectele care i-ar ajuta să doarmă mai bine, 48% dintre respondenții studiului CIPRA (în special cei cu vârste între 18 și 24 de ani – 64%) consideră că o organizare mai bună, care le-ar permite să termine la timp lucrurile planificate, ar fi soluția de care au nevoie.
Alte aspecte considerate de ajutor sunt:
meditația/posibilitatea de a se relaxa înainte de culcare (37%);
mai multă liniște în zona în care locuiesc (32%);
un pat sau o pernă mai confortabilă (29%);
tratamente naturiste, ceaiuri (29%);
eliminarea sforăitului (16%).
Realizat de Reveal Marketing Research pe baza metodologiei CAWI (chestionare autoaplicate online), studiul CIPRA a vizat un eșantion reprezentativ la nivel național format din 1003 respondenți, bărbați și femei, utilizatori de internet, cu vârste între 18 și 65 ani, din mediul urban sau rural. Rezultatele studiului sunt disponibile integral pe site-ul CIPRA, secțiunea Studii.
Ce-i de făcut dacă te simți obosit ziua și somnul nu te mulțumește? Cel mai simplu lucru este să elimini orice stresuri inutile și mai ales să reduci, eventual chiar să elimini contactele cu ecranele de orice fel înainte de culcare. Ecranele însele sunt problema, și nu numai ceea ce ele emit. Ca atare un ecran pe care proiectezi un film „relaxant“ este în continuare o sursă de stres pentru sistemul nervos și endocrin. Încearcă o asfel de pauză de cel puțin o săptămână și constată diferențele!
