În tai psi exersarea se face pentru a cultiva/recupera starea de sens intern.
Este o stare diferită de:
– motivație
– optimism pentru viitor
– speranță.
Fundamental este o rememorare – senzația că ești deja acolo.
Ca în terapia centrată pe soluții, construim pe starea care este deja acolo, anume în corp
Corpul învață cel mai durabil pentru că învață pe cont propriu
Corpul nu răspunde integral la comanda sistemului nervos central, ci este nevoie și de influxul invers.
Eficiența și productivitatea nu sunt un proprii umanității.
Umanitatea se află la punctul de echilibru între
- rutină și ritual
- repetitivitate și creativitate
Este echilibrul descris de dinamica yin-yang.
De aceea eliminarea unuia dintre poli dezechilibrează radical umanitatea.
Visul rațional de a înlocui toată munca repetitivă cu munca mașinilor sfârșește prin a arunca omul în depresie. El nu are altă finalitate decât perpetuarea mașinii și eliminarea umanului. Numai menținând rutina poți crea ritualuri, numai repetând poți permite creației să se dezvolte.
Dacă eliminăm tot ce e repetitiv, nici diferența nu se mai creează.
Opusul rutinei nu este creativitatea, ci acedia.
Ora et labora.
Aliniere și alienare – de la logoterapie la gymterapie
Ceea ce vizăm este fluiditatea în mișcare și gândire
Eliberarea fasciei, circulația limfatică, circulația qi-ului – toate acestea sunt denumiri comerciale folosite de-a lungul timpului pentru crearea caracterului fluid al mișcării
În tai psi exersarea se face pentru a cultiva/recupera starea de sens intern.
Ținta practicii: prezența în corp, bodyfullness
Vectori ai practicii:
- așezarea corpului în spațiu – postura
- Respirația
- intenția – la intersecția între pulsiune, impuls, motivație și gând conștient
Sufletul este practic cea mai stabilă reprezentare pentru ceea ce știința psihologică a convenit în ultimii cca 100 de ani să denumească psihic.
Dar ce este el?
Ca să răspundem la întrebarea: ce este sufletul? pornim 100% empiric, de la datul simțurilor, care este corpul. Datul simțurilor și etimologia converg și ne spun că sufletul are de-a face cu respirația, iar respirația este unul dintre cele mai importante puncte de focus ale practicii taiji quan.
Tai psi propune o abordare experiențială a practicii taiji – spre deosebire de abordarea performativă care se concentrează strict pe reproducerea formei
Pe scurt: ne interesează mai puțin ce se vede în exterior cât senzațiile interne pe care le avem
Antrenarea unei alinieri interne corecte va conduce în timp relativ scurt și la reproducerea corectă a formelor
Experiența tai psi este cercetare, descoperire. Nu este rețetă, lecție, corecție
Fiecare corp are armonia sa specifică, alinierea care îi este proprie în funcție de alcătuirea sa. De aceea nu există corecții fizice universale ci numai ajustări din interior pe care le faci în funcție de rezonanța, responsivitatea propriului corp.
Acest lucru este posibil deoarece taiji quan (și artele marțiale în general) au avantajul de a oferi feeedback – poți simți efectul în punctul distal – de aici poți decide fie recuperarea circulară a energiei (în taiji quan) fie descărcarea ei în exterior (în wushu).
Totuși nu la distincția interiorul corpului – exteriorul corpului se referă distincția arte marțiale interne versus arte marțiale externe, ci la felul în care subiectul/artistul operează. Artele marțiale interne presupun un artist care lucrează în funcție de ce recepționează din interior și pentru ceea ce se creează în interior, deci lucrează în tao, cu diferitele senzații care au fost consacrate ca semne ale prezenței sau curgerii energiei, iar artele marțiale externe sunt cele care lucrează strict din punctul de vedere al unei forme ideale (de multe ori însă internalizată, în timpul execuției).
Din acest punct de vedere, ne putem pune întrebarea de fiecare dată atunci când realizăm aceste mișcări – cartografiate de obicei sub denumirea de taijiquan: cum știi că ceea ce faci sau ai făcut a fost taijiquan?
Știi că ceea ce ai făcut este taiji atunci când:
- Simți în timpul execuției transformarea golului în plin și invers
- simți în execuție că ai făcut sfera taiji să se rotească – de aceea se spune că taijiquanul este fengshui aplicat corpului uman.
Pentru a crea rotația sferei taiji este necesar ca principalul centru dantian (abdomenul inferior) să fie setat pe gol ca să se poată umple.
(enter video rotație)
https://www.youtube.com/watch?v=FI3Eg5jKsaY
https://www.youtube.com/watch?v=ayQ4IaAMr5Y
https://www.youtube.com/watch?v=6wgXf2603e8
https://www.youtube.com/watch?v=4MInfiSJ44A
https://www.youtube.com/watch?v=01z_9pkTQKM
Regula nr 1
Dacă te simți ˝anchilozat˝, țeapăn, rigid în diferite regiuni ale corpului sau dacă ai ceea ce se numește ˝febră musculară˝, nu te dezmorți cu mișcări bruște și linare, ci numai cu mișcări circulare – pentru a antrena și fascia care permite ˝trezirea˝ corpului.
Practica tai psi începe cu antrenarea:
- Principiilor practicii taiji quan
- Intențiilor, pentru a se alinia principiilor
- receptivității interne la felul în care corpul și intenția cooperează
Pe măsură ce gradul de înțelegere crește, poate crește și complexitatea formelor. Teoretic și practic, poți face orice dacă așezi bine corpul și intenția.
Atenție
Taijiquan este o formă de tensegritate – poziționare corectă a corpului în vederea unui scop sau altuia. Ca atare este important să ajutăm procesul cu tot ce ține de condiția fizică.
Condiția fizică te ajută să găsești mai repede poziția optimă și să o menții suficient de mult ca ea să se întipărească în obișnuința corpului. Apoi, repetând de la acest nivel de obișnuință, poți dezvolta mai departe și intenția și condiția fizică. Ele nu există separat și deci nu ar trebui nici gândite separat.
Se spune în mod tradițional: intenția mișcă energia, iar energia mișcă corpul.
Mișcarea vine să demonstreze că intenția are efecte directe în corp – în taipsi antrenăm receptivitatea, respectiv capacitatea de a recunoaște felul în care corpul răspunde.
Maeștri taiji quanului tradițional vorbesc despre energie. Având în vedere controversele legate de acest cuvânt și diferențele culturale, în tai psi nu vom porni nici de la ideea că știm ce este energia, că este la sine înțeles că știm și nici nu vom arunca o definiție arbitrară care să îmbrace haina comodă de dogmă.
Pentru a fi cu adevărat eficienți, în tai psi vom porni în explorarea a ceea ce simțim pentru a detecta felul în care corpul răspunde intenției noastre. Apoi vom decide fiecare în forul personal dacă aceasta este energia.
Senzația de energie poate fi descrisă ca senzația că ceva te așază din interior în formă – senzație care nu poate fi decât bună. În acel moment intenția ta conștientă se întâlnește cu intenția corpului și intră în dialog. Cu cât acest dialog este mai autentic, fără ca vreuna să o ia înainte, presupunând și anticipând ce vrea să facă cealaltă, cu atât mai mult putem învăța, iar influența noastră poate fi mai profundă.
Stare de prezență este dialogală – de aceea artele marțiale dialogale sunt creuzetul educației pentru gândirea critică.
Pe termen lung, gândim în acord cu viul și ne integrăm într-o armonie din ce în ce mai vastă, unde limitele nu se văd. Acest lucru a fost numit tao, dar în aceeași carte se mai spune și că tao care poate fi numit nu este adevăratul tao.
Este vital să ne auzim corpul, pentru a învăța de la el.
Așa că ceea ce putem face noi este să ne străduim să ne așezăm în postura optimă pentru a-l auzi.
De aceea respectăm principiile practicii taiji, anume pentru ca respectarea lor să ne așeze în cea mai bună postură pentru a auzi semnalele din interior – sau semnalele corpului.
De ce?
Pentru că merită să folosim ceea ce s-a precipitat ca rezultate ale experientei milenare a unor războinici care după o carieră activă au meditat la semnificația și ecourile psihice a ceea ce făceau deja intrinsec sau ˝din instinct˝ și au făcut să conveargă într-un tot unitar:
- Instinctul
- Execuția
- Intenția
- cunoașterea
Intenția nu este ceva magic și nu are nicio legătură cu ˝pune-ți o dorință!˝ așa cum promovează multe cursuri populare de yoga și/sau ˝manifestare˝.
Intenția poate funcționa magic numai cu condiția să nu-și propună asta.
Intenția este intenția raportată la corp aici și acum.
Practica taipsi va putea include – în partea avansată a cursului – și o practică ajutată de armele tradiționale din munții Wudang – sabia și evantaiul. Care este miza introducerii armelor?
Arma este
- un partener de antrenament cu specificitattea sa – pe care învățăm să o cunoaștem
- O prelungire a intenției personale
