Sustenabilitatea și digitalizarea, beneficiile inteligenței artificiale și pericolul Deep Fake pentru consumator vor fi in centrul dezbaterii live organizată de Asociația Sută la Sută Românesc și Tribuna Consumatorilor, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pe 13 martie, de la ora 14.
Pe 13 martie, cu două zile înainte de Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorului, are loc tradiționala (deja) dezbatere legatp de drepturile consumatorului in România.
Anul acesta va fi vorba despre consumul cu sens, cel care trece dincolo de avantajul financiar al cumpărătorului dar și despre adaptarea la lumea digitală în contextul publicității înșelătoare, generată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Organizatorii vor aduce împreună reprezentați ai instituțiilor publice și ai companiilor private pentru a dezbate subiecte de actualitate și pentru a orienta atenția consumatorilor către subiecte relevante. Alături de noi vor fi ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, dl. Bogdan Gruia – Ivan, președintele ANPC, dl. Horia Constantinescu și invitați din sectorul privat.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării ne va spune cum putem să ne protejăm în mediul online și ne explică cum putem detecta la timp escrocheriile “deep fake”. De asemenea, deoarece pentru unii comercianți, sustenabilitatea este doar o tehnică de marketing, folosită pentru atragerea clienților, discutăm despre principiile 4R și despre provocările sistemului de garanție – returnare, cu președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, dl. Horia Constantinescu. Vom afla care sunt tendințele pieței, să ne punem la curent cu noutățile legislative și să vorbim despre acțiunile întreprinse pentru protecția consumatorilor din România.
Conferința, ajunsă la a treia ediție, este organizată de Asociația Sută la Sută Românesc și Tribuna Consumatorilor, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și își propune să întărească relația dintre consumatori și furnizorii de produse și servicii.
Dezbaterea are loc miercuri, 13 martie, la Casa Universitarilor, de pe Strada Dionisie Lupu, Nr. 46, începând cu ora 14. Gazda evenimentului va fi jurnalistul Dorin Chioțea.
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorului este marcată, anual, pe 15 martie, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța cunoașterii drepturilor consumatorilor din lumea întreagă, fiind și un bun prilej pentru mobilizare în vederea protejării acestora.
La dezbatere poate participa orice consumator care dorește să fie corect informat.
Un proiect: Tribuna Consumatorilor – http://www.tribunaconsumatorilor.ro
Organizat de: Asociația Sută la Sută Românesc- http://www.sutalasuta.eu
Eveniment susținut de Romalimenta, cu sprijinul Mondelez International, eMAG, Catena, Altex.
Vorbim foarte mult despre sustenabilitate în ultimii ani, este un trend la care în continuare facem eforturi să ne aliniem după 20 ani de consumerism post-comunism. Însă atunci când mergem în profunzime, ne dăm seama că știm cu adevărat esența sunstenabilității (mulți dintre noi din copilărie). E ceea ce bunicii și străbunicii noștri numeau chibzuință.
Sustenabilitatea este trendy și ca atare poate fi folosită drept catch de marketing. Cum diferențiem o etichetă de ceea ce e cu adevărat sustenabil? Prin naturala noastră chibzuință, dar pentru a putea să o folosim avem nevoie de informații și sprijinul organelor abilitate, ca de exemplu ANPC.
Problema care se pune este diferențierea între falsa/pretinsa sustenabilitate. sustenabilitatea afișată ca marketing catch și ceea ce este cu adevărat eficient, valoros, durabil pe termen lung și în favoarea comunităților, deci cu adevărat sustenabil.
Străvechea chibzuință românească nu este decât gândire și comportament în vederea sustenabilității în gospodărie, în comunitate și în raportul comunității cu natura sa – deci o gândire de ansamblu, sistemică sau ecologică
Acolo unde ne lipsesc elemente pentru a implementa acele comportamente chibzuite pe care ni le dorim și despre care știm că sunt necesare este important să știm cui și unde ne putem adresa ca să obținem acele elemente, acele unități de informație care ne lipsesc.
Acum peste 30 de ani, propaganda comunistă ne preda tehnici de supraviețuire, dar sustenabilitatea macro nu era un obiectiv de stat – atunci am învățat să deosebim comportamentele eco formale de dezvoltarea macrosocială.
Reciclam și foloseam de 100 de ori ambalajele vechi, dar în secret ne doream să consumăm și să aruncăm mult, să producem gunoi. A venit apoi vremea consumului, am produs gunoi și nu am mai reciclat nimic. Era consum în tot occidentul, iar ecologia era un trend printre altele, relativ marginal.
Între timp trendurile mondiale s-au schimbat radical în favoarea sustenabilității. Din analiza acestor obiective rezultă că procesul sustenabil înseamnă cu mult mai mult decât reciclare și protejarea naturii verzi, mai mult decât evitarea poluării și o viață care să ne reducă amprenta de carbon. Sustenabilitate înseamnă să gândim pe termen lung în folosul naturii și oamenilor deopotrivă, să înțelegem că doar împreună putem continua să ne dezvoltăm pe această planetă, să respectăm existența oamenilor și să vizăm echilibrul în relațiile între oameni și între oameni și mediile lor naturale și sociale.
Unde se află aici chibzuința și sustenabilitatea reală, la nivelul comunităților mari? Cât de mult poate contribui la asta comportamentul consumatorului și care sunt instituțiile care îi vin în sprijin? Iată ceea ce vom afla cu toții miercuri!