Jazz la Sala Radio inseamnă mereu altceva. De data asta au fost caii.
Am intrat in foaierul Salii Radio și am avut o stranie senzatie ca m-am intors acasa – un acasă de acum vreo 10 ani, când fiecare zi de weekend era dedicată cailor, când așteptam cu nerăbdare să văd ce mai fac, când petreceam ore în șior atentă fiind la fremătatul lor, cănd mă străduiam, fără mare meșteșug, ci mai mult cu inima, să le descifrez nechezatul fin și mișcările și mai nuanțate ale nărilor, ale urechilor.
Ei bine, da, în holul Sălii Radio nechezau caii si se auzeau zvonuri, voci hieratice – veneau din Sala Centaurilor. Dacă ajungeți acolo până pe 18 noiembrie, va avertizez: Sala Centaurilor nu se lasa descoperita dintr-o privire si nici macar dintr-un singur tur. Nu parasiti sunetul si dati roata-roata pana ce veti zari centaurul. Centaurul este ființa mitică ce unește călărețul cu calul.
Practic, orice călăreț știe că de fapt nu există altceva decât centauri. Dacă avem doar oameni călare, aceștia mai devreme sau mai tărziu vor fi scuturați. Războinici și plugari, centaurii sunt ființe duale, ca la fel cum sunt și instrumentiștii buni. La fel cum călărețul învață de la calul său și cum calul este sufletul animal, dar și înțelepciunea ancestrală și viitorul lui Făt Frumos, la fel și instrumentul este profesor pentru cel care se încumetă sâ-l sune. Iar jazz player este cu adevărat numai cel care știe să asculte de instrumentul său cam cum ascultă Făt Frumos de calul său.
Cu aceste gânduri am intrat in sala de concert, cum am intrat eu pe 9 noiembrie, când vernisajul expoziției s-a cuplat cu un memorabil concert al Big Bandului Radioului în cadrul primului eveniment pluridisciplinar inițiat de BIG BAND-UL RADIO în stagiunea curentă, intitulat „CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA”. Membrii Big Band-ului s-au aflat în dublă ipostază: de interpreți, dar și de compozitori ai pieselor de jazz, unele interpretate în primă audiție absolută.
GEORGE NATSIS – pianistul ansamblului – saxofoniștii PAOLO PROFETI și CĂTĂLIN MILEA, chitaristul LIVIU NEGRU, trombonistul FLORIAN RADU și trompetiștii LAURENȚIU MOISE și SEBASTIAN BURNECI au fost autorii serii. Repertoriul a cuprins și o lucrare compusă de Marian Georgescu, fost chitarist al ansamblului, care a trecut în neființă în anul 2019.
Un lucru va mai spun aici: veniti sa vedeti Big Bandul Radioului in actiune! Pe 9 noiembrie l-am auzit stralucind prin fiecare din membrii lui, majoritatea in dubla calitate de instrumentisti si de compozitori. Animat de dirijoarea Simona Strungaru, Big Bandul a cantat cu dezinvoltura marilor ansambluri – in majoritate compozitii de jazz de cea mai buna factura clasica. Dar am vazut si cum jazzul poate sa sune avangardist (in stralucitoarea piesa Ignition de Simona Strungaru ) si de-a dreptul heavy metal in cea de-a doua piesa a lui Sebastian Burneci.
Cum ziceam, până pe 18 noiembrie veniți în holul Sălii Radio să vedeți expoziția de pictură și grafică „CENTAUR”, ce reunește lucrări realizate de artiștii plastici AUREL BULACU, GHEORGHE CARUȚIU, FLORIN CODRE, DARIE DUP, CĂTĂLIN GUGUIANU, IULIA MIHALCEA, FLORIN STOICIU și ION TIȚOIU, fiecare artist având o abordare stilistică diferită a temei ecvestre, păstrând în același timp unitatea întregului. Legătura dintre concert și expoziție este dată de faptul că atât dirijoarea Big Band-ului Radio – Simona Strungaru – cât și prim-trompetistul Sebastian Burneci au compus fragmentele muzicale ce însoțesc lucrările expoziției. „Dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia a legăturii dintre om și natură, prin imaginea relației dintre om și cal.” – declară IULIA MIHALCEA, inițiatoarea acestui proiect. Expoziția „Centaur” a mai fost admirată la Institutul Cultural Român și la Complexul Muzeal Tulcea – Casa Avramide.
„Companion și extensie a gândurilor și acțiunilor umane, calul constituie un simbol cultural complex provenind din dimensiunea sa empatică și cvasiomniprezentă în activitățile umane, până de curând. Și ca o singură dovadă a acestei legături, ritmul bătăilor inimii omului coincide cu ritmul galopului. La nivel cultural, calul își păstrează puterea de simbol al nobleței și devotamentului, fiind prezent în manifestările ele însele simbolice și oficiale și, deși retras dintr-o primă linie a vizibilității la nivel social, el rămâne la fel de prezent în societățile mai apropiate de cele tradiționale. Domeniul de abordare fiind extrem de vast, ne-am limitat la abordarea esențială a relației dintre om și cal, ca simbol al armoniei de care lumea contemporană are atâta nevoie”. – IULIA MIHALCEA
