Natura are oroare de vid, spuse Aristotel – si chestiunea s-a perpetuat. Desi contestata in fizica, oroarea de vid, horror vacui, si-a gasit pe deplin locul in lumea exploratorilor psihicului si avatarurilor sale. De cele mai multe ori vidul este asociat cu depresia, iar oroarea de vid cu starea pe care o are cel care este pândit de golul interior pe care științele sufletului il asociază cu depresia.
Pictorul Horia Rosca este si el un astfel de explorator al sufletului, o vedem din plin in expozitia de acuarele și pictură deschisa la Muzeul Național al Țăranului Român.
Imaginile pe care le vedem ne amintesc de demersurile deconstructive ale cubiștilor și descendenților acestora. Lumea pictata a lui Horia Roșca se desface in felii, in fasii aparent geometric regulate, cateodata fractalice, cateodata opace. Particularitea ei neliniștitoare este că nu se poate opri din acest proces de desfacere, ca un soi de portocala care se intoarce mereu pe dos, numai ca nu e o portocala…
Pentru privitor, această dinamică este un proces care aminteste de metoda paranoic-critica a lui Dali, oricum de explorarile primilor suprarealisti.
Dali este somptuos si indica frenetic pozitia paranoic-critica.
Picasso si altii ca el sunt preocupati de descompunere, dar nu la fel de mult si de frenezia recompunerii.
Ceea ce am vazut aseara la Horia Rosca este un soi de intimitate antrenata cu o lume care se feliaza continuu si neregulat, umpland cu o aglomeratie infinita de nano-clipe spatiul intre azi si maine, acoperind saltul iepurelui cu vuietul unui milion de tropote de broasca testoasa.
Ai nevoie de antrenament și tu, privitorule! Ca intr-un joc subtil, privirea ta trebuie să-și găsească vidul propriu, punctul de gol care ii este propriu și care rezonează cu punctul de gol al artistului, punct de unde poate compune lumea. Aici ai o libertate aparentă.
Privitorului cum ești tu, autorul pare că nu dorește să-i dea indicii, pentru că realmente are oroare de vid! Exercițiul, antrenamentul, este acest proces de semnificare.
Până la urmă, tu, privitorule, gasesti si unghiul scurt pe unde golul se strecoara pentru a-ti da intuitia sensului si coerentei. Caci sensul si coerenta sunt nunai niște decupaje și au nevoie de gol ca să existe!
Cum spuneam, este o experiență care cere antrenament, deci nu va limitati la fotografii, oricat de grăitoare ar părea ele, ci veniti sa luati contact cu lucrul in sine! Pana pe 21 ianuarie, sala Irina Nicolau!
Despre artist
Horia Roșca s-a născut în 1948, la București, unde a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. În 1982 a plecat din România în Italia, iar în 1983 s-a stabilit în Germania, la Düsseldorf. Din 1983 până în prezent a avut 25 de expoziiți în Germania, Suedia, Belgia, Italia, Franța, USA, Canada, Japonia. A participat la mai multe târguri internaționale de artă: în 1995, la Interart, Moscova; în 1998, la Linear, Gent; în 2000, la Artinternational, Nisa; în 2010, la ART, Duisburg.
